Ceața mentală (brain fog): cauze, simptome și ce poți face

Articol publicat de mananaturii.ro. Vindem suplimente alimentare, printre care și produse cu vitamine și minerale, deci acest text este comunicare comercială, nu conținut editorial independent. Articolul nu este sfat medical și nu înlocuiește consultul unui medic.

Ceața mentală, numită și brain fog sau ceață pe creier, este o stare în care gândești mai greu decât de obicei: uiți, te concentrezi greu, cauți cuvintele și ai senzația de cap încețoșat. Poate veni din lucruri de zi cu zi, ca somnul scurt, apa puțină, alcoolul, cafeaua sau stresul. Uneori cauza e o boală, de exemplu hipotiroidismul, anemia prin lipsă de fier, deficitul de vitamina B12, apneea în somn sau depresia.

Ce este ceața mentală (brain fog)

Cleveland Clinic, un centru medical american, descrie ceața mentală ca pe un grup de simptome care afectează gândirea, memoria și concentrarea, de obicei temporar. Nu e un diagnostic, iar pentru ea nu există un tratament specific: medicul tratează cauza, dacă o găsește.

Simptomele ceții mentale

O echipă de cercetători de la Universitatea din Edinburgh a strâns de pe Reddit 717 postări care pomeneau de ceața mentală. În 141 dintre ele, oamenii își descriau experiența la persoana întâi. Cel mai des apărea uitarea (51), apoi dificultățile de concentrare (43), senzația de detașare de ce se întâmplă în jur (34), gândirea lentă și efortul mare (26) și dificultățile de comunicare (22). Mai puține descriau o presiune sau o încețoșare în cap (10) și oboseala (9). Concluzia autorilor a fost că același termen acoperă experiențe foarte diferite.

Cauzele ceții mentale de zi cu zi

Somnul prea scurt

Într-un experiment clasic, 35 de adulți sănătoși au avut timp de două săptămâni 4, 6 sau 8 ore pe noapte pentru somn, iar alți 13 au stat treji trei nopți la rând. După 14 zile, cei cu 6 ore pe noapte aveau atenția și memoria de lucru la fel de afectate ca după o noapte nedormită, iar cei cu 4 ore, ca după două nopți nedormite. Ei înșiși se simțeau doar puțin somnoroși, deci în mare parte nu își dădeau seama cât de mult le scăzuse performanța. O meta-analiză din 2010 despre 24-48 de ore fără somn a arătat că cel mai mult suferă atenția susținută, cu mai multe momente de „absență”. Academia Americană de Medicină a Somnului recomandă adulților cel puțin 7 ore de somn pe noapte, în mod regulat.

Prea puțină apă

O meta-analiză a 33 de studii a găsit că deshidratarea afectează mai ales atenția, funcțiile executive și coordonarea. Efectul a fost mai mare când pierderea de apă a depășit 2 % din greutatea corporală, adică aproximativ 1,4 kg la o persoană de 70 kg, și mic, la limita semnificației, sub acest prag. EFSA consideră adecvate 2,0 litri de apă pe zi pentru femei și 2,5 litri pentru bărbați, socotind și apa din mâncare.

Alcoolul de aseară

Într-o analiză sistematică din 2018 a 19 studii, cu 1.163 de participanți în total, în ziua de după o seară cu mult alcool, memoria de scurtă și de lungă durată, atenția susținută și viteza psihomotorie au fost mai slabe. Autorii notează că asta afectează și condusul.

Cafeaua oprită brusc sau băută seara

Cine bea cafea zilnic și o oprește brusc poate avea, printre simptomele de sevraj, dificultăți de concentrare și senzația de minte încețoșată. O analiză a studiilor despre sevrajul de cafeină arată că simptomele încep la 12-24 de ore de la ultima cafea, sunt cele mai puternice între 20 și 51 de ore și țin 2-9 zile. Pot apărea chiar și la un consum obișnuit de numai 100 mg de cafeină pe zi, cam cât o cană de cafea la filtru.

Cafeaua băută târziu strică somnul. Într-un studiu pe 12 adulți, 400 mg de cafeină, cam cât patru căni de cafea la filtru, luate cu 6 ore înainte de culcare, au scurtat somnul măsurat cu peste o oră, deși participanții nu au observat asta. EFSA consideră sigure pentru adulți până la 200 mg de cafeină într-o singură doză și până la 400 mg pe zi, iar pentru femeile însărcinate sau care alăptează până la 200 mg pe zi. Ca repere, un espresso de 60 ml are în jur de 80 mg, o cafea la filtru de 200 ml în jur de 90 mg, iar un ceai negru de 220 ml în jur de 50 mg.

Stresul

O meta-analiză din 2016 a arătat că stresul acut scade memoria de lucru, adică ce poți ține în minte în timp ce lucrezi cu informația, și flexibilitatea cu care treci de la o sarcină la alta.

Ore întregi pe scaun, fără pauze

O analiză făcută la Universitatea de Vest din Timișoara a strâns studiile despre pauzele scurte, de până la 10 minute, luate în timpul lucrului. Pauzele au crescut puțin senzația de energie și au scăzut puțin oboseala, iar pe performanță efectul general nu a fost semnificativ. Pentru mișcare, o meta-analiză a 79 de studii a găsit un efect mic, dar măsurabil, al unei singure sesiuni de exerciții asupra performanței la testele cognitive.

Dulciurile și carbohidrații

O meta-analiză a 31 de studii în care oamenii au primit fie carbohidrați, fie un placebo a găsit că, în prima oră după carbohidrați, participanții s-au simțit mai obosiți și mai puțin vigilenți. Dispoziția nu s-a îmbunătățit în niciun moment.

Ceața mentală dimineața

Amorțeala de după trezire se numește inerție de somn. Scade temporar atenția și viteza de reacție și trece pe măsură ce stai treaz. E mai puternică după o noapte cu somn puțin și depinde de ora la care te trezești. Dacă dimineața ceața ține ore întregi, merită să te uiți și la alcoolul din seara dinainte și la ora ultimei cafele.

Ceața mentală la menopauză și în sarcină

În studiul american SWAN, 2.362 de femei au fost testate anual timp de 4 ani. În perioada de tranziție spre menopauză (perimenopauza), rezultatele la testele de învățare nu au mai crescut de la un test la altul, cum se întâmpla înainte. După menopauză, progresul a revenit la ritmul de dinainte, iar autorii cred că dificultățile pot fi temporare.

Pentru sarcină, o meta-analiză din 2018 a comparat 709 femei însărcinate cu 521 de femei care nu erau însărcinate. Gravidele au avut rezultate generale mai slabe la testele cognitive. Față de femeile care nu erau însărcinate, diferența a fost clară abia în al treilea trimestru, deși autorii cred că ea începe să se formeze din primul.

Ceața mentală care ține săptămâni

Dacă ceața nu se explică prin somn, stres sau cafea, medicul de familie caută cauza în istoric și, la nevoie, în analizele de sânge.

Ceața mentală și tiroida

Hipotiroidismul, adică o tiroidă care produce prea puțini hormoni, poate încetini gândirea și memoria. O sinteză din 2014 a arătat că în hipotiroidismul manifest, cu TSH crescut și T4 liber scăzut, scăderile de dispoziție și de gândire sunt în mare parte reversibile cu tratament, poate nu complet. În forma subclinică, în care TSH-ul e crescut, iar T4 liber e normal, testele sensibile arată doar mici scăderi de memorie și de funcții executive. Analiza de bază e TSH-ul.

Într-un studiu randomizat, dublu-orb, din Birmingham, 94 de persoane de 65 de ani și peste cu hipotiroidism subclinic au primit un an levotiroxină (T4) sau placebo, iar scorurile la testele cognitive nu au diferit între grupuri. În studiul TRUST, tot dublu-orb, 737 de persoane de 65 de ani și peste cu aceeași problemă au primit un an levotiroxină sau placebo, fără nicio diferență la simptomele de hipotiroidism sau la oboseală și fără beneficii la obiectivele secundare.

Anemia prin lipsă de fier și deficitul de vitamina B12

Anemia prin lipsă de fier (anemia feriprivă) are printre cauzele foarte frecvente menstruațiile abundente și sarcina, iar printre semne oboseala și lipsa de energie, spune serviciul britanic de sănătate (NHS). O altă cauză frecventă, după NHS, sunt sângerările din stomac sau din intestin, de exemplu de la un ulcer sau de la antiinflamatoare ca ibuprofenul și aspirina. Într-un studiu randomizat din 44 de cabinete de medicină de familie din Franța, 198 de femei de 18-53 de ani, la vârsta menstruației, cu oboseală fără o cauză găsită, cu feritina sub 50 µg/L, dar fără anemie, au primit 12 săptămâni fie 80 mg de fier pe zi, fie placebo. Scorul de oboseală a scăzut cu 47,7 % cu fier și cu 28,8 % cu placebo, fără diferențe la calitatea vieții, depresie sau anxietate. Studiul a fost finanțat și proiectat de Pierre Fabre, producătorul comprimatelor de fier folosite, iar analiza a fost lăsată autorilor universitari. Autorii recunosc că fierul, care poate schimba culoarea scaunului, putea dezvălui cine îl lua.

Deficitul de vitamina B12 poate da probleme de memorie, de înțelegere și de judecată. În Marea Britanie, spune NHS, cea mai frecventă cauză e anemia pernicioasă, o boală autoimună a stomacului care împiedică absorbția vitaminei B12 și care apare mai des la femeile în jur de 60 de ani. Tot NHS trece printre persoanele cu risc pe veganii care nu iau B12 din suplimente sau din alimente fortificate, pe cei care iau inhibitori de pompă de protoni sau metformin și pe cei operați la stomac. În sondaje mari din SUA și Marea Britanie, aproximativ 6 % dintre persoanele de 60 de ani și peste aveau valori scăzute de B12, iar aproape 20 % valori la limită. Analizele sunt hemoglobina, feritina și vitamina B12. Dacă ies scăzute, medicul alege tratamentul și doza.

Medicamente care pot da ceață mentală

Unele medicamente, inclusiv unele fără rețetă, pot da confuzie sau o gândire mai lentă. Criteriile Beers, lista Societății Americane de Geriatrie cu medicamente de evitat la vârstnici, include antialergicele de generație veche și somniferele fără rețetă cu difenhidramină sau doxilamină, pentru efectul lor anticolinergic, precum și unele medicamente cu rețetă pentru incontinența urinară. Dacă iei așa ceva și ai ceață mentală, întreabă farmacistul sau medicul. Nu opri singur un tratament prescris.

Apneea în somn și depresia

Sforăitul puternic, pauzele în respirație văzute de partener și somnolența din timpul zilei pot fi semne de apnee obstructivă în somn și merită discutate cu medicul. O meta-recenzie din 2013, care a comparat cinci sinteze sistematice, a găsit la persoanele cu apnee deficite de atenție și vigilență, de memorie pe termen lung, de abilități vizuo-spațiale și de funcții executive. În aceste sinteze, tratamentul cu CPAP, un aparat care trimite aer sub presiune printr-o mască în timpul somnului, a părut să amelioreze atenția, memoria și funcțiile executive. În APPLES, un studiu dublu-orb, 1.105 pacienți au fost repartizați la întâmplare pentru 6 luni fie la CPAP, fie la un aparat simulat. Dintre testele principale, doar cel de funcții executive a arătat o diferență, la 2 luni, care dispăruse la 6 luni și s-a văzut mai ales la cei cu forma severă. CPAP a redus somnolența din timpul zilei, iar aparatul real a fost folosit în medie 4,2 ore pe noapte.

La persoanele cu depresie, o meta-analiză din 2014 a studiilor care au folosit aceeași baterie de teste computerizate, CANTAB, a găsit deficite moderate de funcții executive, memorie și atenție, de 0,34-0,65 abateri standard față de persoanele fără depresie. După convenția folosită de obicei, o diferență de 0,2 abateri standard e considerată mică, de 0,5 medie și de 0,8 mare. La cei ale căror simptome depresive dispăruseră, deficitele de atenție și de funcții executive (0,52-0,61) au rămas, iar cele de memorie au fost mai mici și nesemnificative statistic. Trei dintre cei patru autori lucrau la Cambridge Cognition, firma care comercializează CANTAB.

După o infecție și după COVID-19

Într-un studiu australian, 253 de oameni au fost urmăriți un an după mononucleoza infecțioasă (virusul Epstein-Barr), febra Q (bacteria Coxiella burnetii) sau infecția cu virusul Ross River. La șase luni, 12 % dintre ei aveau sindromul de oboseală postinfecțioasă, cu oboseală invalidantă, dureri musculare și articulare, dificultăți de gândire și tulburări ale dispoziției, iar 11 % îndeplineau criteriile sindromului de oboseală cronică. Tabloul a fost asemănător și a apărut la fel de des după toate cele trei infecții, iar cel mai mult a contat cât de grea fusese faza acută a bolii.

După COVID-19, o meta-analiză din 2022 a găsit, la 12 săptămâni sau mai mult de la diagnostic, tulburări cognitive la 22 % dintre oameni (43 de studii, 13.232 de persoane) și oboseală la 32 % (68 de studii, 25.268 de persoane), cu diferențe foarte mari între studii. Cele mai multe studii de cohortă nu aveau un grup de comparație fără COVID-19, iar pacienții internați în spital erau suprareprezentați. În Anglia, 112.964 de adulți au făcut online aceleași teste cognitive. Față de cei fără COVID-19 confirmat, cei ale căror simptome trecuseră aveau un scor global mai mic cu 0,23-0,24 abateri standard, echivalentul a circa 3 puncte de IQ, iar cei cu simptome încă prezente după 12 săptămâni, cu 0,42. Studiul e observațional și nu are teste de dinainte de infecție, deci nu poate dovedi cauza.

Autorii studiului RECOVER-NEURO notează că pentru simptomele cognitive de după COVID-19 nu există încă un tratament eficient. În acest studiu randomizat de fază 2, 328 de adulți cu astfel de simptome au făcut 10 săptămâni, de 5 ori pe săptămână, antrenament cognitiv pe calculator (BrainHQ), singur sau împreună cu un program de reabilitare cognitivă ori cu stimulare electrică transcraniană reală sau simulată. Grupul de comparație a folosit jocuri și puzzle-uri obișnuite pe calculator. Nicio intervenție nu a fost mai bună decât comparația ei, nici la gândirea de zi cu zi raportată de participanți, nici la testele neuropsihologice, deși în toate grupurile scorul s-a îmbunătățit cu aproximativ o jumătate de punct pe o scală de 5 puncte. Peste jumătate dintre participanți nu aveau deficite la teste, iar doi dintre autori erau angajați și acționari ai firmei care a creat BrainHQ. Dacă după o infecție ceața nu trece în câteva săptămâni, spune-i medicului de familie.

Când mergi la medic și când suni la 112

Sună imediat la 112 dacă apar brusc semne de accident vascular cerebral: o parte a feței căzută, un braț pe care nu-l poți ridica, vorbire neclară sau încâlcită, pierderea vederii, amețeală sau căderi, o durere de cap foarte puternică sau confuzie. Sună chiar dacă semnele trec repede. Tot la 112 suni dacă, după o lovitură la cap, persoana nu poate sta trează, face convulsii sau are probleme de vedere, de mers ori de vorbire.

Mergi la medicul de familie dacă ceața îți încurcă viața de zi cu zi: uiți programări, nu termini sarcini obișnuite, nu poți urmări o conversație, sau dacă o rudă în vârstă devine tot mai uitucă, pentru că pierderea memoriei poate fi uneori un semn de demență. Spune-i medicului și dacă ceața vine împreună cu amețeli care revin.

Ce poți face de azi pentru ceața mentală

Începe cu somnul: cel puțin 7 ore, la ore cât mai constante. Bea apă peste zi, mai ales când e cald sau faci mișcare. Ultima cafea ar trebui să fie cu cel puțin 6 ore înainte de culcare, iar dacă renunți la cafea, sevrajul ține de obicei câteva zile. În seara dinaintea unei zile grele, sari peste alcool. La birou, ia pauze scurte, de câteva minute, între sarcini și o pauză reală la prânz.

Un jurnal ținut 1-2 săptămâni îi arată medicului ce s-a întâmplat înainte de fiecare episod: la ce oră te-ai culcat, cât ai dormit, câtă cafea și cât alcool ai băut, ce ai mâncat și când a apărut ceața.

Ce arată studiile controlate despre obiceiuri și suplimente

Cât recuperezi după câteva nopți cu somn puțin

Într-un experiment al armatei americane, 66 de voluntari au avut 3, 5, 7 sau 9 ore pe noapte în pat timp de 7 zile, apoi câte 8 ore încă trei nopți. La cei cu 5 și 7 ore, viteza de reacție a scăzut și nu și-a revenit în cele trei nopți de recuperare, iar grupul cu 3 ore și-a revenit doar parțial. La Universitatea Pennsylvania, 142 de adulți de 22-45 de ani au avut 4 ore pe noapte în pat timp de 5 nopți, apoi o singură noapte de recuperare, cu o durată între 0 și 10 ore trasă la sorți. Nici după 10 ore în pat atenția, somnolența și oboseala nu reveniseră la nivelul de la început.

Mișcarea, în timpul efortului și după

O meta-analiză din 2010 a găsit că performanța la testele cognitive scade puțin în timpul efortului, cu 0,14 abateri standard, dar numai în primele 20 de minute, și crește după efort, cu 0,20, mai ales la sarcinile de viteză și la memorie. O alta, din 2016, a 40 de studii cu efort aerobic moderat, a găsit o îmbunătățire mică a funcțiilor executive (0,35 la timpul de răspuns), mai mare la copiii dinainte de adolescență (0,54) și la vârstnici (0,67), indiferent de condiția fizică.

Deshidratarea ușoară, măsurată în laborator

La Universitatea Connecticut, tineri sănătoși au fost deshidratați ușor prin efort moderat, în unele zile și cu un diuretic, și comparați cu ei înșiși într-o zi în care au băut cât au pierdut. La 26 de bărbați, o pierdere de 1,59 % din greutate a crescut greșelile la un test de vigilență, a încetinit răspunsurile la un test de memorie de lucru și a crescut oboseala, tensiunea și anxietatea. La 25 de femei, o pierdere de 1,36 % a înrăutățit dispoziția și concentrarea resimțită și a adus dureri de cap, fără să schimbe majoritatea testelor cognitive. Ambele studii au fost finanțate de Danone Research, care avea angajați printre autori.

Cafeina, comparată cu placebo

La Universitatea Bristol, fiecare dintre 23 de adulți a primit dublu-orb, în zile diferite și după o noapte fără cafeină, placebo sau 12,5 mg, 25 mg, 50 mg ori 100 mg de cafeină. Toate dozele au îmbunătățit rezultatele la testele de performanță, cu diferențe mici între doze, iar efectul a fost mai clar la cei care consumau zilnic mai multă cafeină.

Într-un alt studiu de la Bristol, 379 de adulți au stat 16 ore fără cafeină, apoi au primit 100 mg de cafeină și, după 90 de minute, încă 150 mg, sau de două ori placebo. La cei care consumau zilnic cel puțin 40 mg de cafeină, placebo a scăzut vigilența și a crescut durerile de cap, iar cafeina nu a dus vigilența peste nivelul celor care nu consumau deloc cafeină și primiseră placebo. La cei care consumau puțină cafeină sau deloc, cafeina nu a crescut vigilența.

După somn pierdut, o meta-analiză a 45 de publicații a găsit efecte mari ale cafeinei asupra timpului de reacție (1,11 abateri standard) și mai mici asupra funcțiilor executive (0,35).

Vitaminele B fără un deficit diagnosticat

O meta-analiză din 2021 a 16 studii randomizate, cu 6.276 de participanți fără deficit evident de vitamina B12 și fără boli neurologice avansate, nu a găsit niciun efect al vitaminei B12, singură sau cu acid folic și uneori cu vitamina B6, asupra vreunui domeniu cognitiv sau asupra simptomelor depresive. Despre oboseală exista un singur studiu, prea puțin pentru o analiză. O meta-analiză din 2014 a 11 studii, cu aproximativ 22.000 de oameni în vârstă, cu sau fără boli vasculare, a găsit că vitaminele B au scăzut homocisteina cu 26-28 %, fără efect asupra cogniției după în medie 2,3 ani de tratament în patru studii și 5 ani în celelalte șapte.

Un rezultat pozitiv a avut studiul VITACOG de la Oxford, dublu-orb, pe 266 de persoane de 70 de ani și peste cu tulburare cognitivă ușoară, tratate 2 ani cu 0,8 mg de acid folic, 0,5 mg de vitamina B12 și 20 mg de vitamina B6 pe zi sau cu placebo. Vitaminele au stabilizat un test de funcții executive, iar la memorie și la scorul cognitiv global au beneficiat doar cei cu homocisteina peste mediană (11,3 µmol/L). Acestea au fost rezultate secundare, iar autorii spun că studiul e mic. Studiul a fost finanțat de fundații caritabile, de Consiliul britanic pentru Cercetare Medicală și de firma Meda/Recip, care a donat și comprimatele, iar unul dintre autori apare ca inventator în două brevete ale Universității Oxford pentru folosirea acidului folic în boala Alzheimer.

Multivitaminele la vârstnici, în studiile COSMOS

COSMOS, un studiu dublu-orb, a împărțit la întâmplare 21.442 de americani de 60 de ani și peste între un multivitamin cu minerale (Centrum Silver), un extract de cacao, ambele sau placebo. În COSMOS-Mind, cu 2.262 de participanți cu vârsta medie de 73 de ani, testați anual la telefon timp de 3 ani, scorul cognitiv global a fost mai bun cu 0,07 abateri standard la multivitamin decât la placebo (interval de încredere 95 %, 0,02-0,12). Multivitaminul era obiectivul secundar, iar extractul de cacao, obiectivul principal, nu a avut niciun efect. În COSMOS-Web, cu 3.562 de participanți testați online, cei cu multivitamin și-au amintit după un an, în medie, cu 0,23 cuvinte mai mult decât cei cu placebo, dintr-o listă de 20 de cuvinte din care la început rețineau circa 7, fără diferențe la celelalte teste. În COSMOS-Clinic, cu 573 de participanți testați față în față timp de 2 ani, a ieșit mai bună doar memoria episodică. Analiza comună a celor trei, făcută de aceeași echipă, a dat 0,07 abateri standard pe scorul global, pe care autorii l-au echivalat cu 2 ani de îmbătrânire cognitivă, recunoscând că această echivalare are limite.

Participanții au fost în mare parte albi și cu un nivel de educație ridicat, iar rezultatele sunt pentru o singură formulă, fără să se știe care nutrient a contat. COSMOS a fost finanțat de Institutele Naționale de Sănătate ale SUA și printr-un grant de la Mars Edge, divizia de cercetare în nutriție a companiei Mars, care a donat și pastile, iar Pfizer Consumer Healthcare (acum Haleon), producătorul Centrum Silver, a furnizat o parte din pastile. Autorii spun că finanțatorii nu au avut niciun rol în proiectarea studiului sau în analiză. Mai devreme, Physicians’ Health Study II, pe 5.947 de medici bărbați de 65 de ani și peste, nu găsise nicio diferență de cogniție între multivitamin și placebo în până la 12 ani.

Niciunul dintre studiile de mai sus nu a testat Vita Complete+ sau LionFocus B6. Vita Complete+ are altă formulă decât Centrum Silver, iar rezultatele COSMOS vin de la oameni de 60 de ani și peste. Studiile pe oameni cu extractul de coama leului din LionFocus B6, cu dozele și limitele lor, sunt descrise în ghidul despre coama leului.

Ce mențiuni autorizate au vitaminele și mineralele pentru funcția cognitivă și oboseală

Regulamentul (UE) nr. 432/2012 autorizează câteva mențiuni despre funcția cognitivă, performanța mentală, oboseală și sistemul nervos. Un produs le poate folosi doar dacă aduce cel puțin 15 % din valoarea nutrițională de referință (VNR) din nutrientul respectiv, în doza zilnică.

• „Iodul contribuie la funcția cognitivă normală”, „Fierul contribuie la funcția cognitivă normală” și „Zincul contribuie la funcția cognitivă normală”;
• „Acidul pantotenic contribuie la performanța mentală normală”;
• „contribuie la reducerea oboselii și extenuării”, autorizată pentru folat, fier, magneziu, niacină, acid pantotenic, riboflavină, vitamina B6, vitamina B12 și vitamina C;
• „contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos”, autorizată pentru biotină, cupru, iod, magneziu, niacină, potasiu, riboflavină, tiamină, vitamina B6, vitamina B12 și vitamina C.

Ce conțin Vita Complete+, LionFocus B6 și Pachetul Focus

O doză de 10 ml de Vita Complete+ Vegan Shots conține 100 µg de iod și 6,67 mg de zinc, adică 67 % din VNR pentru fiecare, și 20 mg de acid pantotenic (333 % din VNR).

• „Iodul contribuie la funcția cognitivă normală”
• „Zincul contribuie la funcția cognitivă normală”
• „Acidul pantotenic contribuie la performanța mentală normală”

Vitamina B6 (476 %), riboflavina (1.191 %), niacina (104 %), folatul (133 %), vitamina C (250 %) și vitamina B12, toate peste pragul de 15 %, contribuie fiecare la reducerea oboselii și extenuării. Flaconul de 500 ml are 50 de doze.

Doza are și 35 mg de cofeină, mai puțin de jumătate din cofeina unui espresso, așa că Vita Complete+ se bea dimineața, departe de ora de culcare. Cine își numără cafeina din zi adaugă și acești 35 mg.

Două jeleuri de LionFocus B6 conțin 1,4 mg de vitamina B6 (100 % din VNR) și 200 mg de extract din corpul fructifer al ciupercii coama leului.

• „Vitamina B6 contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos”
• „Vitamina B6 contribuie la reducerea oboselii și extenuării”

Jeleurile sunt vegane, cu aromă naturală de afine, iar un borcan de 60 ajunge 30 de zile. Pachetul Focus conține ambele produse. Singura cofeină din pachet e cea din Vita Complete+, 35 mg pe zi.

Luate împreună, cele două dau 8,07 mg de vitamina B6 pe zi, la care se adaugă vitamina B6 din mâncare, iar limita stabilită de EFSA pentru adulți e 12 mg. LionFocus B6 nu e pentru persoanele alergice la ciuperci și conține sulfiți naturali, care sunt alergen. Pagina Vita Complete+ nu îl recomandă în sarcină, iar pentru LionFocus B6 femeile însărcinate sau care alăptează întreabă medicul. Niciunul nu e pentru minori. Cine urmează un tratament, inclusiv cu anticoagulante, întreabă medicul înainte. Vita Complete+ conține 50 µg de vitamina K2, de care trebuie să țină seama cine ia anticoagulante din clasa antivitaminelor K.

Bibliografie

• Cleveland Clinic, Brain Fog, actualizat în mai 2024.
• McWhirter L, Smyth H, Hoeritzauer I, et al. What is brain fog? Journal of Neurology, Neurosurgery, and Psychiatry. 2023;94(4):321-325. (PubMed 36600580)
• Van Dongen HP, Maislin G, Mullington JM, Dinges DF. The cumulative cost of additional wakefulness: dose-response effects on neurobehavioral functions and sleep physiology from chronic sleep restriction and total sleep deprivation. Sleep. 2003;26(2):117-26. (PubMed 12683469)
• Lim J, Dinges DF. A meta-analysis of the impact of short-term sleep deprivation on cognitive variables. Psychological Bulletin. 2010;136(3):375-89. (PubMed 20438143)
• Watson NF, Badr MS, Belenky G, et al. Recommended Amount of Sleep for a Healthy Adult: A Joint Consensus Statement of the American Academy of Sleep Medicine and Sleep Research Society. Sleep. 2015;38(6):843-4. (PubMed 26039963)
• Wittbrodt MT, Millard-Stafford M. Dehydration Impairs Cognitive Performance: A Meta-analysis. Medicine and Science in Sports and Exercise. 2018;50(11):2360-2368. (PubMed 29933347)
• Gunn C, Mackus M, Griffin C, et al. A systematic review of the next-day effects of heavy alcohol consumption on cognitive performance. Addiction. 2018;113(12):2182-2193. (PubMed 30144191)
• Juliano LM, Griffiths RR. A critical review of caffeine withdrawal: empirical validation of symptoms and signs, incidence, severity, and associated features. Psychopharmacology. 2004;176(1):1-29. (PubMed 15448977)
• Drake C, Roehrs T, Shambroom J, Roth T. Caffeine effects on sleep taken 0, 3, or 6 hours before going to bed. Journal of Clinical Sleep Medicine. 2013;9(11):1195-200. (PubMed 24235903)
• EFSA NDA Panel. Scientific Opinion on the safety of caffeine. EFSA Journal. 2015;13(5):4102, și materialul EFSA pentru public despre cafeină din 27 mai 2015.
• Shields GS, Sazma MA, Yonelinas AP. The effects of acute stress on core executive functions: A meta-analysis and comparison with cortisol. Neuroscience and Biobehavioral Reviews. 2016;68:651-668. (PubMed 27371161)
• Albulescu P, Macsinga I, Rusu A, et al. "Give me a break!" A systematic review and meta-analysis on the efficacy of micro-breaks for increasing well-being and performance. PLoS One. 2022;17(8):e0272460. (PubMed 36044424)
• Chang YK, Labban JD, Gapin JI, Etnier JL. The effects of acute exercise on cognitive performance: a meta-analysis. Brain Research. 2012;1453:87-101. (PubMed 22480735)
• Mantantzis K, Schlaghecken F, Sünram-Lea SI, Maylor EA. Sugar rush or sugar crash? A meta-analysis of carbohydrate effects on mood. Neuroscience and Biobehavioral Reviews. 2019;101:45-67. (PubMed 30951762)
• Hilditch CJ, McHill AW. Sleep inertia: current insights. Nature and Science of Sleep. 2019;11:155-165. (PubMed 31692489)
• Greendale GA, Huang MH, Wight RG, et al. Effects of the menopause transition and hormone use on cognitive performance in midlife women. Neurology. 2009;72(21):1850-7. (PubMed 19470968)
• Davies SJ, Lum JA, Skouteris H, et al. Cognitive impairment during pregnancy: a meta-analysis. Medical Journal of Australia. 2018;208(1):35-40. (PubMed 29320671)
• Samuels MH. Psychiatric and cognitive manifestations of hypothyroidism. Current Opinion in Endocrinology, Diabetes, and Obesity. 2014;21(5):377-83. (PubMed 25122491)
• Allen LH. How common is vitamin B-12 deficiency? American Journal of Clinical Nutrition. 2009;89(2):693S-6S. (PubMed 19116323)
• NHS, anemia prin lipsă de vitamina B12 sau de folat și anemia prin lipsă de fier, paginile pentru public.
• 2023 American Geriatrics Society Beers Criteria Update Expert Panel. American Geriatrics Society 2023 updated AGS Beers Criteria for potentially inappropriate medication use in older adults. Journal of the American Geriatrics Society. 2023;71(7):2052-2081. (PubMed 37139824)
• Bucks RS, Olaithe M, Eastwood P. Neurocognitive function in obstructive sleep apnoea: a meta-review. Respirology. 2013;18(1):61-70. (PubMed 22913604)
• Rock PL, Roiser JP, Riedel WJ, Blackwell AD. Cognitive impairment in depression: a systematic review and meta-analysis. Psychological Medicine. 2014;44(10):2029-40. (PubMed 24168753)
• Hickie I, Davenport T, Wakefield D, et al. Post-infective and chronic fatigue syndromes precipitated by viral and non-viral pathogens: prospective cohort study. BMJ. 2006;333(7568):575. (PubMed 16950834)
• NHS, semnele accidentului vascular cerebral, lovitura la cap și pierderea memoriei.
• Parle J, Roberts L, Wilson S, et al. A randomized controlled trial of the effect of thyroxine replacement on cognitive function in community-living elderly subjects with subclinical hypothyroidism: the Birmingham Elderly Thyroid study. Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism. 2010;95(8):3623-32. (PubMed 20501682)
• Stott DJ, Rodondi N, Kearney PM, et al. Thyroid Hormone Therapy for Older Adults with Subclinical Hypothyroidism. New England Journal of Medicine. 2017;376(26):2534-2544. (PubMed 28402245)
• Vaucher P, Druais PL, Waldvogel S, Favrat B. Effect of iron supplementation on fatigue in nonanemic menstruating women with low ferritin: a randomized controlled trial. CMAJ. 2012;184(11):1247-54. (PubMed 22777991)
• Kushida CA, Nichols DA, Holmes TH, et al. Effects of continuous positive airway pressure on neurocognitive function in obstructive sleep apnea patients: The Apnea Positive Pressure Long-term Efficacy Study (APPLES). Sleep. 2012;35(12):1593-602. (PubMed 23204602)
• Ceban F, Ling S, Lui LMW, et al. Fatigue and cognitive impairment in Post-COVID-19 Syndrome: A systematic review and meta-analysis. Brain, Behavior, and Immunity. 2022;101:93-135. (PubMed 34973396)
• Hampshire A, Azor A, Atchison C, et al. Cognition and Memory after Covid-19 in a Large Community Sample. New England Journal of Medicine. 2024;390(9):806-818. (PubMed 38416429)
• Knopman DS, Koltai D, Laskowitz DT, et al. Evaluation of Interventions for Cognitive Symptoms in Long COVID: A Randomized Clinical Trial. JAMA Neurology. 2026;83(1):49-59. (PubMed 41212544)
• Belenky G, Wesensten NJ, Thorne DR, et al. Patterns of performance degradation and restoration during sleep restriction and subsequent recovery: a sleep dose-response study. Journal of Sleep Research. 2003;12(1):1-12. (PubMed 12603781)
• Banks S, Van Dongen HP, Maislin G, Dinges DF. Neurobehavioral dynamics following chronic sleep restriction: dose-response effects of one night for recovery. Sleep. 2010;33(8):1013-26. (PubMed 20815182)
• Lambourne K, Tomporowski P. The effect of exercise-induced arousal on cognitive task performance: a meta-regression analysis. Brain Research. 2010;1341:12-24. (PubMed 20381468)
• Ludyga S, Gerber M, Brand S, et al. Acute effects of moderate aerobic exercise on specific aspects of executive function in different age and fitness groups: A meta-analysis. Psychophysiology. 2016;53(11):1611-1626. (PubMed 27556572)
• Ganio MS, Armstrong LE, Casa DJ, et al. Mild dehydration impairs cognitive performance and mood of men. British Journal of Nutrition. 2011;106(10):1535-43. (PubMed 21736786)
• Armstrong LE, Ganio MS, Casa DJ, et al. Mild dehydration affects mood in healthy young women. Journal of Nutrition. 2012;142(2):382-8. (PubMed 22190027)
• Smit HJ, Rogers PJ. Effects of low doses of caffeine on cognitive performance, mood and thirst in low and higher caffeine consumers. Psychopharmacology. 2000;152(2):167-73. (PubMed 11057520)
• Rogers PJ, Hohoff C, Heatherley SV, et al. Association of the anxiogenic and alerting effects of caffeine with ADORA2A and ADORA1 polymorphisms and habitual level of caffeine consumption. Neuropsychopharmacology. 2010;35(9):1973-83. (PubMed 20520601)
• Irwin C, Khalesi S, Desbrow B, McCartney D. Effects of acute caffeine consumption following sleep loss on cognitive, physical, occupational and driving performance: A systematic review and meta-analysis. Neuroscience and Biobehavioral Reviews. 2020;108:877-888. (PubMed 31837359)
• Markun S, Gravestock I, Jäger L, et al. Effects of Vitamin B12 Supplementation on Cognitive Function, Depressive Symptoms, and Fatigue: A Systematic Review, Meta-Analysis, and Meta-Regression. Nutrients. 2021;13(3):923. (PubMed 33809274)
• Clarke R, Bennett D, Parish S, et al. Effects of homocysteine lowering with B vitamins on cognitive aging: meta-analysis of 11 trials with cognitive data on 22,000 individuals. American Journal of Clinical Nutrition. 2014;100(2):657-66. (PubMed 24965307)
• de Jager CA, Oulhaj A, Jacoby R, et al. Cognitive and clinical outcomes of homocysteine-lowering B-vitamin treatment in mild cognitive impairment: a randomized controlled trial. International Journal of Geriatric Psychiatry. 2012;27(6):592-600. (PubMed 21780182)
• Smith AD, Smith SM, de Jager CA, et al. Homocysteine-lowering by B vitamins slows the rate of accelerated brain atrophy in mild cognitive impairment: a randomized controlled trial. PLoS One. 2010;5(9):e12244. (PubMed 20838622)
• Baker LD, Manson JE, Rapp SR, et al. Effects of cocoa extract and a multivitamin on cognitive function: A randomized clinical trial. Alzheimer's & Dementia. 2023;19(4):1308-1319. (PubMed 36102337)
• Yeung LK, Alschuler DM, Wall M, et al. Multivitamin Supplementation Improves Memory in Older Adults: A Randomized Clinical Trial. American Journal of Clinical Nutrition. 2023;118(1):273-282. (PubMed 37244291)
• Vyas CM, Manson JE, Sesso HD, et al. Effect of multivitamin-mineral supplementation versus placebo on cognitive function: results from the clinic subcohort of the COcoa Supplement and Multivitamin Outcomes Study (COSMOS) randomized clinical trial and meta-analysis of 3 cognitive studies within COSMOS. American Journal of Clinical Nutrition. 2024;119(3):692-701. (PubMed 38244989)
• Grodstein F, O'Brien J, Kang JH, et al. Long-term multivitamin supplementation and cognitive function in men: a randomized trial. Annals of Internal Medicine. 2013;159(12):806-14. (PubMed 24490265)
• EFSA, Dietary Reference Values for nutrients, Summary report, 2017, pentru apă, și avizul din 2023 privind limita superioară pentru vitamina B6.
• Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, și Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, anexa XIII.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului. Suplimentele alimentare nu sunt medicamente și nu tratează, nu previn și nu vindecă boli. Nu înlocuiesc o alimentație variată și echilibrată și un stil de viață sănătos.