Microbiomul intestinal (flora intestinală): ce îl influențează

Articol publicat de mananaturii.ro. Vindem suplimente alimentare, printre care și un produs cu culturi bacteriene și vitamina C, deci acest text este comunicare comercială, nu conținut editorial independent. Articolul nu este sfat medical și nu înlocuiește consultul unui medic.

Ce este microbiomul intestinal (flora intestinală)

Microbiomul intestinal este comunitatea de bacterii, fungi și alte microorganisme care trăiesc în intestin, plus virusurile lor, împreună cu genele și activitatea lor. „Flora intestinală” e numele mai vechi pentru aceleași bacterii, care trăiesc aproape toate în colon, adică în intestinul gros.

Microbiom sau microbiotă: care e diferența

Cei doi termeni se folosesc adesea unul în locul celuilalt. Un grup internațional de experți a propus în 2020 ca microbiota să însemne microorganismele propriu-zise, iar microbiomul, microorganismele împreună cu tot ce produc și cu mediul în care trăiesc. „Flora” înseamnă, la origine, plantele unei regiuni. Cuvântul a fost folosit multă vreme și pentru microbi și a rămas în limbajul obișnuit.

Câte bacterii avem în intestin

Mult timp s-a spus că bacteriile din corp sunt de 10 ori mai multe decât celulele noastre. O estimare publicată în 2016 de cercetători de la Institutul Weizmann a revizuit cifra. Pentru un bărbat de 70 kg, ea dă aproximativ 38 de mii de miliarde de bacterii la 30 de mii de miliarde de celule umane, deci un raport de circa 1,3 la 1, iar bacteriile cântăresc împreună în jur de 0,2 kg. Stomacul și intestinul subțire adaugă foarte puține. Raportul se schimbă chiar de la o zi la alta, pentru că un scaun elimină între un sfert și o treime din bacteriile din colon.

Ce bacterii trăiesc în intestin

Cam 90 % din bacteriile intestinale fac parte din două încrengături mari, Firmicutes și Bacteroidetes, redenumite în 2021 Bacillota și Bacteroidota. Mai apar Actinobacteria, Proteobacteria, Fusobacteria și Verrucomicrobia. Compoziția diferă mult de la un om la altul. Doar aproximativ o treime din genele microbiomului uman se găsesc la majoritatea oamenilor sănătoși, restul variază de la om la om.

Ce face microbiomul

Bacteriile din colon fermentează fibrele pe care enzimele noastre nu le pot digera. Din fermentație rezultă acizi grași cu lanț scurt, mai ales acetat, propionat și butirat. Butiratul e combustibil pentru celulele care căptușesc colonul. Într-un studiu de laborator pe celule de colon uman, el a acoperit 73-75 % din consumul lor de oxigen atunci când a fost singura sursă de energie.

Intestinul are și o legătură strânsă cu sistemul imunitar. Aproximativ 70 % dintre plasmocite, celulele care produc anticorpi, se află în tubul digestiv. Tot acolo se află aproximativ 95 % din serotonina corpului, produsă de celule ale peretelui intestinal. Serotonina din intestin nu trece ușor în creier, care își produce singur serotonina de care are nevoie.

Ce influențează flora intestinală

Nașterea și primul an de viață

La 10 nou-născuți urmăriți imediat după naștere, cei născuți natural aveau bacterii asemănătoare celor din vaginul mamei, iar cei născuți prin cezariană, bacterii asemănătoare celor de pe piele. O cohortă suedeză a arătat apoi că microbiota copilului începe să semene cu a unui adult după oprirea alăptării, mai degrabă decât la începutul diversificării.

Vârsta și locul în care trăiești

Un studiu pe 531 de oameni din Statele Unite, din Amazonia venezueleană și din Malawi a găsit o maturizare asemănătoare în primii 3 ani de viață în toate cele trei populații. Diferențele au fost însă mari, mai ales între oamenii din SUA și cei din celelalte două țări, și se vedeau atât la sugari, cât și la adulți.

Ce mănânci

Zece voluntari americani au mâncat, în două perioade separate de câte 5 zile, doar produse animale și doar produse vegetale. Pe dieta animală, compoziția bacteriilor s-a schimbat la o zi după ce mâncarea a ajuns în intestin și a revenit la cea de dinainte la 2 zile după încheierea dietei. Copiii din Burkina Faso, care mănâncă obișnuit multe fibre, au avut alte grupuri de bacterii decât copiii din Italia și mai mulți acizi grași cu lanț scurt.

Medicamentele care nu sunt antibiotice

Cercetătorii au testat în laborator peste 1.000 de medicamente pe 40 de tulpini de bacterii intestinale. Dintre cele care nu țintesc bacterii, 24 % au oprit creșterea a cel puțin unei tulpini. Testele s-au făcut în eprubetă.

Mișcarea și somnul

La 32 de adulți sedentari, 6 săptămâni de antrenament de anduranță au schimbat compoziția microbiotei, iar schimbările au dispărut în mare parte după alte 6 săptămâni fără antrenament. Pentru somn, datele arată doar corelații. Într-un studiu pe 26 de bărbați tineri, diversitatea bacteriilor a fost mai mare la cei care dormeau mai mult și mai eficient, dar studiul nu arată ce cauzează ce.

Cât contează genele

Un studiu pe 1.046 de adulți din Israel nu a găsit o legătură semnificativă între microbiom și originea genetică, iar oamenii fără legătură de sânge care locuiau împreună aveau microbiomuri asemănătoare. Peste 20 % din diferențele dintre oameni s-au asociat cu alimentația, medicamentele și măsurătorile corporale.

În cât timp se reface flora intestinală după antibiotice

Doisprezece bărbați sănătoși din Danemarca au luat timp de 4 zile un amestec de trei antibiotice și au fost urmăriți 6 luni. Compoziția microbiotei s-a apropiat de cea inițială în aproximativ o lună și jumătate.

Trei persoane care au luat două cure de ciprofloxacină au dat probe timp de 10 luni. Diversitatea bacteriilor a scăzut în 3-4 zile de la începutul fiecărei cure și a început să crească din nou la o săptămână după încheierea ei. Răspunsul a diferit mult de la o persoană la alta.

Studiile nu dau un termen fix pentru refacere, iar durata diferă de la om la om. Tratamentul cu antibiotic nu se oprește și nu se scurtează fără medic.

Ce arată studiile despre probiotice în timpul antibioticului și când se iau am scris în articolul Flora intestinală după antibiotice.

Alimente pentru flora intestinală

Câte fibre alimentare pe zi

EFSA consideră adecvate 25 g de fibre pe zi pentru un tranzit intestinal normal la adulți. În sondajele naționale, adulții din Marea Britanie și din Spania mănâncă în medie 12-15 g pe zi, iar cei din Italia și Franța 17-23 g. Pentru România nu am găsit date comparabile. Fibrele vin din cereale integrale, leguminoase, legume, fructe, semințe și nuci.

Pentru câteva alimente, Regulamentul (UE) nr. 432/2012 autorizează mențiuni despre intestin, fiecare cu condițiile ei.

„Bogat în fibre” înseamnă, după Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, cel puțin 6 g de fibre la 100 g sau 3 g la 100 kcal.

Fibre sau alimente fermentate

Cercetătorii de la Universitatea Stanford au analizat datele a 36 de adulți sănătoși, cu vârsta medie de 51 de ani, câte 18 în fiecare grup. Timp de 10 săptămâni, un grup a crescut treptat fibrele, de la 21,5 la 45,1 g pe zi, iar celălalt alimentele fermentate, de la 0,4 la 6,3 porții pe zi. În grupul cu alimente fermentate, diversitatea bacteriilor a crescut constant. În grupul cu fibre, diversitatea a rămas stabilă, dar au crescut enzimele bacteriene care descompun glucidele, iar scaunul a devenit mai moale. Rezultatul principal declarat dinainte, un scor al răspunsului celulelor imunitare la stimularea cu citokine, nu s-a schimbat semnificativ în niciun grup. Ca rezultat secundar, în grupul cu alimente fermentate au scăzut 19 din cele 93 de proteine inflamatorii măsurate în sânge, între ele interleukina 6, iar în grupul cu fibre niciuna dintre aceste 19 nu s-a modificat. Studiul nu a avut un grup de control, iar autorii notează că numărul de participanți a fost mic.

Murături, varză murată, borș, chefir, iaurt: care au culturi vii

Alimentele fermentate se fac cu ajutorul unor microorganisme. Dacă sunt fierte, coapte sau pasteurizate după fermentare, microorganismele mor. Multe murături din comerț sunt puse direct în saramură cu oțet, fără fermentare, iar varza murată la borcan e adesea tratată termic ca să reziste pe raft. Borșul românesc e o băutură obținută prin fermentarea naturală a tărâțelor de grâu și a mălaiului în apă. Pus în ciorbă și fiert, nu mai are culturi vii. Chefirul și iaurtul le păstrează dacă nu sunt tratate termic după fermentare.

Murăturile au și multă sare. După baza de date a Departamentului Agriculturii al SUA, 100 g de varză murată la conservă au 661 mg de sodiu, adică aproximativ 1,65 g de sare, castraveții murați cu mărar în jur de 2 g de sare, iar castraveții murați acri în jur de 3 g. Sunt produse americane, dar ordinul de mărime e același. Organizația Mondială a Sănătății recomandă adulților sub 5 g de sare pe zi, puțin sub o linguriță.

Iaurtul și lactoza

Pentru iaurt există o mențiune autorizată: „Culturile vii din iaurt sau lapte fermentat facilitează digestia lactozei din produsele alimentare la persoanele care au dificultăți în ceea ce privește digerarea lactozei”. Se aplică doar iaurtului sau laptelui fermentat care are, la fiecare gram, cantitatea minimă de culturi vii stabilită în regulament, din două bacterii anume, Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus și Streptococcus thermophilus.

De unde vine „30 de plante pe săptămână”

Cifra vine din proiectul American Gut, în care peste 10.000 de voluntari au trimis probe și au completat chestionare despre alimentație. Numărul de plante diferite mâncate într-o săptămână s-a asociat cu diversitatea microbiană, mai mult decât eticheta de vegan sau omnivor. „Peste 30” și „sub 10” erau categorii din chestionar, comparate pe câte aproximativ 40 de persoane, nu doze testate. E un studiu observațional, cu alimentația declarată de participanți.

Probiotice și prebiotice: ce arată studiile pe oameni

Ce înseamnă „probiotic” și „prebiotic”

Un grup de experți al International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics (ISAPP), o asociație de cercetători care strânge fonduri și de la industrie, a confirmat în 2014 definiția FAO și OMS din 2001, potrivit căreia probioticele sunt „microorganisme vii care, administrate în cantități adecvate, aduc un beneficiu pentru sănătatea gazdei”. După experți, unele efecte generale asupra tubului digestiv pot fi așteptate de la mai multe specii bine studiate, date în doză suficientă. Efectele specifice, de exemplu cele asupra imunității, depind mai probabil de tulpină și pot fi susținute doar pentru tulpinile sau speciile la care au fost demonstrate. Culturile vii din alimentele fermentate, fără dovezi de beneficiu, nu sunt considerate probiotice.

În 2017, ISAPP a definit prebioticul ca „un substrat folosit selectiv de microorganismele gazdei, care aduce un beneficiu pentru sănătate”. Cele mai studiate sunt fructanii, adică inulina și fructooligozaharidele (FOS), și galactooligozaharidele (GOS). Cele mai multe fibre, de exemplu pectinele, hrănesc o gamă largă de bacterii și de aceea nu sunt prebiotice. Definiția presupune o doză suficientă pentru efect, dar nu atât de mare încât să producă gaze în exces.

Diareea din timpul tratamentului cu antibiotice

Într-o meta-analiză din 2012 cu 63 de studii randomizate și 11.811 participanți care luau antibiotic, probioticele, cele mai multe pe bază de lactobacili, s-au asociat cu un risc de diaree mai mic cu 42 % (risc relativ 0,58). Rezultatele au variat mult între studii, iar tulpinile erau adesea descrise incomplet. La copii, recenzia Cochrane din 2019 (33 de studii randomizate, 6.352 de participanți) a găsit diaree la 8 % dintre cei cu probiotic și la 19 % în grupurile de control. La doze de cel puțin 5 miliarde de unități formatoare de colonii (UFC) pe zi, proporțiile au fost 8 % și 23 %, iar la doze mai mici diferența, 8 % față de 13 %, nu a fost sigură statistic. Douăzeci dintre cele 33 de studii aveau risc mare de erori.

Pentru diareea cu Clostridioides difficile, care poate pune viața în pericol, recenzia Cochrane din 2017 (31 de studii randomizate, 8.672 de adulți și copii) a găsit cazuri la 1,5 % dintre cei cu probiotic și la 4,0 % în grupurile de control. Dintre cele 39 de studii incluse în recenzie, 27 aveau risc mare sau neclar de erori. Într-o analiză neplanificată inițial, beneficiul s-a limitat la studiile în care riscul de bază depășea 5 %. Ghidul Asociației Americane de Gastroenterologie din 2020 sugerează aici, printr-o recomandare condiționată, doar câteva probiotice anume, drojdia Saccharomyces boulardii și trei combinații precise de tulpini. PLACIDE, un studiu britanic mare, randomizat, dublu-orb și controlat cu placebo, făcut pe 2.981 de pacienți internați, de 65 de ani și peste, care primeau antibiotic, nu a găsit o diferență semnificativă. Diareea a apărut la 10,8 % dintre cei care au luat 21 de zile un amestec de lactobacili și bifidobacterii, cu 60 de miliarde de bacterii pe zi, și la 10,4 % cu placebo, iar cea cu C. difficile la 0,8 % și 1,2 %.

Colonul iritabil și constipația

Pentru sindromul de colon iritabil, meta-analiza lui Goodoory și a colaboratorilor din 2023 a inclus 82 de studii randomizate și controlate cu placebo, cu 10.332 de pacienți. Doar 24 dintre studii aveau risc mic de erori în toate privințele. Pentru unele tulpini și combinații a apărut un beneficiu asupra simptomelor generale, a durerii sau a balonării, dar certitudinea dovezilor a fost mică sau foarte mică aproape peste tot. Excepția, cu certitudine moderată, au fost tulpinile de Escherichia, pentru simptomele generale. Efectele adverse nu au fost semnificativ mai frecvente cu probiotic. Ghidul american din 2020 recomandă aici probioticele doar în cadrul unui studiu clinic.

La adulții cu constipație funcțională, o meta-analiză din 2014 (14 studii randomizate, 1.182 de pacienți) a găsit un tranzit intestinal mai scurt cu 12,4 ore și 1,3 scaune în plus pe săptămână. O meta-analiză din 2022 despre constipația cronică, cu 30 de studii randomizate cu probiotice, a găsit răspuns la tratament la 57 % dintre pacienții cu probiotic și la 44 % în grupurile de control. Numărul de scaune a crescut, semnificativ pentru Bifidobacterium lactis și nu pentru amestecurile de probiotice, pentru Bacillus coagulans Unique IS2 sau pentru Lactobacillus casei Shirota, iar consistența scaunului nu s-a schimbat. În ambele analize, autorii cer prudență, pentru că studiile au fost foarte diferite între ele și au avut risc mare de erori.

Ce schimbă probioticele în microbiom

O analiză sistematică din 2016 a găsit 7 studii randomizate în care adulți sănătoși au luat un probiotic sau placebo. Niciunul nu a arătat o schimbare a diversității bacteriilor din scaun față de placebo, iar unul singur a găsit o schimbare a structurii comunității. La Institutul Weizmann, un grup mic de voluntari sănătoși a luat un amestec comercial de 11 tulpini sau placebo, iar probele din intestin au fost luate și prin endoscopie. Tulpinile s-au fixat în mucoasa unor oameni și au fost respinse de a altora, diferență pe care analiza scaunului nu o arăta, iar efectul asupra mucoasei a fost trecător.

Aceeași echipă a dat la 21 de adulți sănătoși 7 zile de ciprofloxacină și metronidazol. Apoi 8 au luat 4 săptămâni amestecul de 11 tulpini, 6 au primit înapoi propriul scaun, recoltat înainte de antibiotic, iar 7 nu au primit nimic. Față de refacerea spontană, la cei cu probiotic microbiota proprie s-a refăcut mult mai târziu și incomplet, în scaun și în mucoasă, iar la cei cu propriul scaun aproape complet, în câteva zile. Grupurile au fost mici și s-a testat un singur produs, dat după cură, nu în timpul ei.

Când probioticele pot face rău

În recenziile Cochrane, efectele adverse nu au fost mai frecvente cu probiotic decât la control, iar folosirea pe termen scurt, alături de antibiotic, a părut sigură la cei fără imunitate slăbită și fără debilitate gravă. O recenzie din 2015 adună cel puțin 33 de rapoarte despre drojdia Saccharomyces găsită în sânge la oameni care luaseră Saccharomyces boulardii și cel puțin 8 cazuri de infecție în sânge cu lactobacili, unele la pacienți de terapie intensivă cu cateter venos central. După autori, riscul de efecte adverse poate fi mai mare la oamenii cu imunitatea scăzută, la prematuri și la cei cu sindrom de intestin scurt, cu cateter venos central sau cu boli ale valvelor inimii.

La un spital de copii din Boston, o analiză retrospectivă pe 5,5 ani a găsit infecție în sânge cu lactobacili la 6 dintre cei 522 de pacienți de terapie intensivă care primeau Lactobacillus rhamnosus GG (1,1 %), față de 2 din 21.652 care nu îl primeau. Analiza genomului a arătat că bacteriile din sânge erau practic identice cu cele din capsule. Aproape toți pacienții afectați aveau cateter venos central.

În studiul olandez PROPATRIA, randomizat, dublu-orb și controlat cu placebo, 298 de pacienți cu pancreatită acută cu evoluție prezisă severă au primit de două ori pe zi, timp de 28 de zile, un amestec de mai multe specii de bacterii sau placebo. Complicațiile infecțioase nu au scăzut (30 % față de 28 %), dar au murit 16 % dintre cei cu probiotic și 6 % dintre cei cu placebo. Nouă pacienți din grupul cu probiotic și niciunul din grupul placebo au făcut ischemie intestinală, iar 8 dintre cei nouă au murit. Autorii au concluzionat că acestor pacienți nu trebuie să li se dea probiotice ca prevenție.

Prebioticele și bifidobacteriile

O meta-analiză din 2018 cu 64 de studii randomizate și 2.099 de adulți sănătoși a comparat intervenții cu fibre cu placebo sau cu o alimentație săracă în fibre. Fibrele au crescut bifidobacteriile din scaun (diferență medie standardizată 0,64) și, mai puțin, lactobacilii (0,22), cel mai clar în cazul fructanilor și al GOS. Diversitatea microbiotei nu s-a schimbat, iar butiratul a crescut doar la limita semnificației statistice. Simptomele digestive nu au fost printre rezultatele analizate.

Ce conține Microflora+ Lemon Shots

O doză de 15 ml de Microflora+ Lemon Shots conține 10 miliarde de unități formatoare de colonii (UFC) de culturi bacteriene din patru tulpini, Bifidobacterium lactis, Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus plantarum și Lactobacillus salivarius, plus 50 mg de L-glutamină și 80 mg de vitamina C. Culturile sunt microîncapsulate. Produsul e lichid, cu gust de lămâie, îndulcit cu sucraloză și acesulfam K, iar flaconul de 500 ml are 33 de doze.

Niciun studiu clinic nu a testat Microflora+. Studiile descrise mai sus au folosit alte preparate, cu tulpini și doze diferite de la un studiu la altul.

Cele 80 mg de vitamina C reprezintă 100 % din valoarea nutrițională de referință (VNR), deci produsul este sursă de vitamina C.

• „Vitamina C contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar”
• „Vitamina C contribuie la reducerea oboselii și extenuării”

Modul de administrare recomandat e o doză pe zi, dimineața, pe stomacul gol, cu 15-30 de minute înainte de micul dejun. După deschidere, flaconul se consumă în 2 luni. Microflora+ nu e destinat persoanelor sub 18 ani fără acordul pediatrului. Întreabă medicul înainte dacă ești însărcinată, alăptezi, urmezi un tratament sau ai imunitatea mult scăzută.

Pachetul Complex Sănătate 40+ conține, pe lângă Microflora+, Vita Complete+ Vegan Shots și Black Seed Elixir. Se poate lua ca pachet de început, cu câte un produs din fiecare, sau ca cură completă de 90 de zile.

Analiza microbiomului intestinal: ce arată

O analiză de microbiom din scaun arată ce bacterii s-au găsit în probă și în ce proporții. Comunitățile de bacterii diferă mult de la un om la altul și rămân stabile ani de zile la același om. Un atelier de lucru organizat în 2018 de ILSI North America, cu peste 40 de experți din universități, instituții publice și industrie, a notat în concluziile publicate în 2019 că pentru aceste teste nu există încă intervale de referință validate. Rezultatul se discută cu medicul, împreună cu simptomele și cu celelalte analize.

Simptome digestive pentru care mergi la medic

Serviciul britanic de sănătate (NHS) recomandă un consult la medic dacă:

• scaunul se schimbă față de cum e de obicei pentru tine, de exemplu mai moale, diaree sau constipație, ori mergi la toaletă mai des sau mai rar decât de obicei;
• vezi sânge în scaun, roșu sau negru, sau sângerezi la nivelul anusului;
• ai dureri de burtă sau o umflătură în abdomen;
• ai balonare des sau balonarea nu trece nici după ce îți schimbi alimentația;
• slăbești fără să încerci sau ești obosit tot timpul.

Scaunul negru sau roșu închis, diareea cu sânge, diareea care ține mai mult de 7 zile și vărsăturile care nu te lasă să ții lichidele cer un consult urgent. Sângerarea care nu se oprește sau cheagurile mari de sânge cer ambulanța. Dacă un medicament îți schimbă tranzitul, vorbește cu medicul care l-a prescris înainte să-l oprești.

Bibliografie

• Berg G, Rybakova D, Fischer D, et al. Microbiome definition re-visited: old concepts and new challenges. Microbiome. 2020;8(1):103. (PubMed 32605663)
• Marchesi JR, Ravel J. The vocabulary of microbiome research: a proposal. Microbiome. 2015;3:31. (PubMed 26229597)
• Sender R, Fuchs S, Milo R. Revised Estimates for the Number of Human and Bacteria Cells in the Body. PLoS Biology. 2016;14(8):e1002533. (PubMed 27541692)
• Rinninella E, Raoul P, Cintoni M, et al. What is the Healthy Gut Microbiota Composition? A Changing Ecosystem across Age, Environment, Diet, and Diseases. Microorganisms. 2019;7(1):14. (PubMed 30634578)
• Oren A, Garrity GM. Valid publication of the names of forty-two phyla of prokaryotes. International Journal of Systematic and Evolutionary Microbiology. 2021;71(10):005056. (PubMed 34694987)
• Lloyd-Price J, Abu-Ali G, Huttenhower C. The healthy human microbiome. Genome Medicine. 2016;8(1):51. (PubMed 27122046)
• Koh A, De Vadder F, Kovatcheva-Datchary P, et al. From Dietary Fiber to Host Physiology: Short-Chain Fatty Acids as Key Bacterial Metabolites. Cell. 2016;165(6):1332-1345. (PubMed 27259147)
• Roediger WE. Role of anaerobic bacteria in the metabolic welfare of the colonic mucosa in man. Gut. 1980;21(9):793-8. (PubMed 7429343)
• Sender R, Weiss Y, Navon Y, et al. The total mass, number, and distribution of immune cells in the human body. PNAS. 2023;120(44):e2308511120. (PubMed 37871201)
• Gershon MD. 5-Hydroxytryptamine (serotonin) in the gastrointestinal tract. Current Opinion in Endocrinology, Diabetes and Obesity. 2013;20(1):14-21. (PubMed 23222853)
• Jones LA, Sun EW, Martin AM, et al. The ever-changing roles of serotonin. International Journal of Biochemistry and Cell Biology. 2020;125:105776. (PubMed 32479926)
• Dominguez-Bello MG, Costello EK, Contreras M, et al. Delivery mode shapes the acquisition and structure of the initial microbiota across multiple body habitats in newborns. PNAS. 2010;107(26):11971-5. (PubMed 20566857)
• Bäckhed F, Roswall J, Peng Y, et al. Dynamics and Stabilization of the Human Gut Microbiome during the First Year of Life. Cell Host and Microbe. 2015;17(5):690-703. (PubMed 25974306)
• Yatsunenko T, Rey FE, Manary MJ, et al. Human gut microbiome viewed across age and geography. Nature. 2012;486(7402):222-7. (PubMed 22699611)
• David LA, Maurice CF, Carmody RN, et al. Diet rapidly and reproducibly alters the human gut microbiome. Nature. 2014;505(7484):559-63. (PubMed 24336217)
• De Filippo C, Cavalieri D, Di Paola M, et al. Impact of diet in shaping gut microbiota revealed by a comparative study in children from Europe and rural Africa. PNAS. 2010;107(33):14691-6. (PubMed 20679230)
• Maier L, Pruteanu M, Kuhn M, et al. Extensive impact of non-antibiotic drugs on human gut bacteria. Nature. 2018;555(7698):623-628. (PubMed 29555994)
• Allen JM, Mailing LJ, Niemiro GM, et al. Exercise Alters Gut Microbiota Composition and Function in Lean and Obese Humans. Medicine and Science in Sports and Exercise. 2018;50(4):747-757. (PubMed 29166320)
• Smith RP, Easson C, Lyle SM, et al. Gut microbiome diversity is associated with sleep physiology in humans. PLoS One. 2019;14(10):e0222394. (PubMed 31589627)
• Rothschild D, Weissbrod O, Barkan E, et al. Environment dominates over host genetics in shaping human gut microbiota. Nature. 2018;555(7695):210-215. (PubMed 29489753)
• Palleja A, Mikkelsen KH, Forslund SK, et al. Recovery of gut microbiota of healthy adults following antibiotic exposure. Nature Microbiology. 2018;3(11):1255-1265. (PubMed 30349083)
• Dethlefsen L, Relman DA. Incomplete recovery and individualized responses of the human distal gut microbiota to repeated antibiotic perturbation. PNAS. 2011;108 Suppl 1:4554-61. (PubMed 20847294)
• Wastyk HC, Fragiadakis GK, Perelman D, et al. Gut-microbiota-targeted diets modulate human immune status. Cell. 2021;184(16):4137-4153.e14. (PubMed 34256014)
• McDonald D, Hyde E, Debelius JW, et al. American Gut: an Open Platform for Citizen Science Microbiome Research. mSystems. 2018;3(3):e00031-18. (PubMed 29795809)
• Rezac S, Kok CR, Heermann M, Hutkins R. Fermented Foods as a Dietary Source of Live Organisms. Frontiers in Microbiology. 2018;9:1785. (PubMed 30197628)
• Pasqualone A, Summo C, Laddomada B, et al. Effect of processing variables on the physico-chemical characteristics and aroma of borș, a traditional beverage derived from wheat bran. Food Chemistry. 2018;265:242-252. (PubMed 29884380)
• McBurney MI, Davis C, Fraser CM, et al. Establishing What Constitutes a Healthy Human Gut Microbiome: State of the Science, Regulatory Considerations, and Future Directions. Journal of Nutrition. 2019;149(11):1882-1895. (PubMed 31373365)
• Hill C, Guarner F, Reid G, et al. Expert consensus document. The International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics consensus statement on the scope and appropriate use of the term probiotic. Nature Reviews Gastroenterology and Hepatology. 2014;11(8):506-14. (PubMed 24912386)
• Gibson GR, Hutkins R, Sanders ME, et al. Expert consensus document: The International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics (ISAPP) consensus statement on the definition and scope of prebiotics. Nature Reviews Gastroenterology and Hepatology. 2017;14(8):491-502. (PubMed 28611480)
• Hempel S, Newberry SJ, Maher AR, et al. Probiotics for the prevention and treatment of antibiotic-associated diarrhea: a systematic review and meta-analysis. JAMA. 2012;307(18):1959-69. (PubMed 22570464)
• Guo Q, Goldenberg JZ, Humphrey C, et al. Probiotics for the prevention of pediatric antibiotic-associated diarrhea. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2019;4(4):CD004827. (PubMed 31039287)
• Goldenberg JZ, Yap C, Lytvyn L, et al. Probiotics for the prevention of Clostridium difficile-associated diarrhea in adults and children. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2017;12(12):CD006095. (PubMed 29257353)
• Su GL, Ko CW, Bercik P, et al. AGA Clinical Practice Guidelines on the Role of Probiotics in the Management of Gastrointestinal Disorders. Gastroenterology. 2020;159(2):697-705. (PubMed 32531291)
• Allen SJ, Wareham K, Wang D, et al. Lactobacilli and bifidobacteria in the prevention of antibiotic-associated diarrhoea and Clostridium difficile diarrhoea in older inpatients (PLACIDE): a randomised, double-blind, placebo-controlled, multicentre trial. Lancet. 2013;382(9900):1249-57. (PubMed 23932219)
• Goodoory VC, Khasawneh M, Black CJ, et al. Efficacy of Probiotics in Irritable Bowel Syndrome: Systematic Review and Meta-analysis. Gastroenterology. 2023;165(5):1206-1218. (PubMed 37541528)
• Dimidi E, Christodoulides S, Fragkos KC, et al. The effect of probiotics on functional constipation in adults: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. American Journal of Clinical Nutrition. 2014;100(4):1075-84. (PubMed 25099542)
• van der Schoot A, Helander C, Whelan K, Dimidi E. Probiotics and synbiotics in chronic constipation in adults: A systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Clinical Nutrition. 2022;41(12):2759-2777. (PubMed 36372047)
• Kristensen NB, Bryrup T, Allin KH, et al. Alterations in fecal microbiota composition by probiotic supplementation in healthy adults: a systematic review of randomized controlled trials. Genome Medicine. 2016;8(1):52. (PubMed 27159972)
• Zmora N, Zilberman-Schapira G, Suez J, et al. Personalized Gut Mucosal Colonization Resistance to Empiric Probiotics Is Associated with Unique Host and Microbiome Features. Cell. 2018;174(6):1388-1405.e21. (PubMed 30193112)
• Suez J, Zmora N, Zilberman-Schapira G, et al. Post-Antibiotic Gut Mucosal Microbiome Reconstitution Is Impaired by Probiotics and Improved by Autologous FMT. Cell. 2018;174(6):1406-1423.e16. (PubMed 30193113)
• Doron S, Snydman DR. Risk and safety of probiotics. Clinical Infectious Diseases. 2015;60 Suppl 2:S129-34. (PubMed 25922398)
• Yelin I, Flett KB, Merakou C, et al. Genomic and epidemiological evidence of bacterial transmission from probiotic capsule to blood in ICU patients. Nature Medicine. 2019;25(11):1728-1732. (PubMed 31700189)
• Besselink MG, van Santvoort HC, Buskens E, et al. Probiotic prophylaxis in predicted severe acute pancreatitis: a randomised, double-blind, placebo-controlled trial. Lancet. 2008;371(9613):651-659. (PubMed 18279948)
• So D, Whelan K, Rossi M, et al. Dietary fiber intervention on gut microbiota composition in healthy adults: a systematic review and meta-analysis. American Journal of Clinical Nutrition. 2018;107(6):965-983. (PubMed 29757343)
• EFSA, Dietary Reference Values for nutrients, Summary report, 2017, secțiunea despre fibre, și avizul EFSA Journal 2010;8(3):1462.
• Comisia Europeană, Knowledge for Policy, Overview of dietary fibre intake across European countries, 22 ianuarie 2021.
• U.S. Department of Agriculture, FoodData Central: varză murată la conservă (169279), castraveți murați cu mărar (168558), castraveți murați acri (169379).
• Organizația Mondială a Sănătății, Sodium reduction, fișă informativă.
• NHS, sângerare din zona anală, constipație, diaree și vărsături, balonare.
• Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei, cu modificările ulterioare, inclusiv Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1560 pentru kiwi verde, și Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, anexa.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului. Suplimentele alimentare nu sunt medicamente și nu tratează, nu previn și nu vindecă boli. Nu înlocuiesc o alimentație variată și echilibrată și un stil de viață sănătos.