Probiotice pentru adulți: cum le alegi, ce înseamnă UFC și cât timp le iei

Articol publicat de mananaturii.ro. Vindem suplimente alimentare, printre care și un probiotic lichid, deci acest text este comunicare comercială, nu conținut editorial independent. Articolul nu este sfat medical și nu înlocuiește consultul unui medic.

Nu există un probiotic care să fie cel mai bun pentru toți adulții. Când alegi unul, te uiți la ce bacterii conține și la câte bacterii vii primești într-o zi. Contează și să-l poți lua ușor, în fiecare zi.

Care sunt cele mai bune probiotice pentru adulți

Cel mai potrivit probiotic e cel ale cărui bacterii au fost studiate pentru ce vrei tu, în cantitatea folosită în studii. Un top general nu există, pentru că rezultatele nu se mută automat de la o bacterie la alta.

Definiția folosită azi vine de la FAO și OMS. În 2014 au păstrat-o și experții ISAPP, asociația științifică internațională pentru probiotice și prebiotice. După ea, probioticele sunt „microorganisme vii care, administrate în cantități adecvate, aduc un beneficiu pentru sănătatea celui care le ia”. Bacteriile trebuie deci să fie vii, să fie destule și să aibă un beneficiu arătat în studii.

Ghidul FAO și OMS din 2002 spune că, după dovezile de atunci, efectele probioticelor țin de tulpină. Experții ISAPP au nuanțat. Beneficiul pentru o digestie sănătoasă, au scris ei, e susținut de studii pe multe tulpini diferite, din speciile studiate des, date într-o doză suficientă. Efectele asupra imunității țin, probabil, mai mult de tulpina anume.

Ce înseamnă numele lung al unui probiotic

Numele unei bacterii are trei părți: genul, specia și tulpina. În Lacticaseibacillus rhamnosus GG, genul e Lacticaseibacillus, specia e rhamnosus, iar GG e tulpina. Tulpina e varianta exactă a bacteriei, iar studiile bune spun ce tulpină au folosit.

Mărește

În 2020, o echipă de microbiologi a împărțit vechiul gen Lactobacillus în 25 de genuri. De atunci, Lactobacillus plantarum se numește Lactiplantibacillus plantarum, iar Lactobacillus salivarius a devenit Ligilactobacillus salivarius. Lactobacillus acidophilus și-a păstrat numele.

Pe multe produse găsești încă numele vechi. Bacteria e aceeași, s-a schimbat doar numele ei oficial.

La fel, Bifidobacterium lactis e numele vechi, folosit încă des, al bacteriei care din 2004 se numește Bifidobacterium animalis subsp. lactis. „Subsp.” înseamnă subspecie, o treaptă între specie și tulpină.

Ce înseamnă UFC și câte miliarde îți trebuie

UFC înseamnă unități formatoare de colonii. Cifra arată câte bacterii vii primești într-o doză, așa cum le numără laboratorul.

Laboratorul întinde o probă diluată pe un vas cu hrană pentru bacterii. Fiecare bacterie vie se înmulțește și formează o pată, numită colonie. Petele se numără, iar bacteriile moarte nu formează pete. „10 miliarde UFC” înseamnă, deci, în jur de 10.000.000.000 de bacterii vii. Cifra e aproximativă, pentru că o pată poate crește și din câteva bacterii lipite între ele.

Mărește

O cifră minimă comună în toată Uniunea Europeană nu există. Ministerul Sănătății din Italia cere cel puțin 1 miliard de bacterii vii pe zi. Cifra e pentru cel puțin una dintre tulpinile din produs. Ghidul o numește cantitatea minimă suficientă pentru ca o tulpină să se așeze temporar în intestin.

Canada pornește de la un prag mai mic. Regulile ei generale pentru suplimentele cu probiotice cer cel puțin 10 milioane UFC pe zi, adunate din toate bacteriile, plus alte condiții.

În 7 studii pe adulți sănătoși, analizate împreună în 2016, dozele au fost de obicei între 1 și 100 de miliarde UFC pe zi. Mai multe bacterii nu înseamnă automat mai mult efect. O analiză din 2017 a studiilor despre doze arată că legătura dintre doză și rezultat depinde de ce s-a măsurat. La diareea asociată cu antibioticele, dozele mai mari au părut să meargă mai bine. La tranzitul intestinal, la markerii imunității și la starea generală, legătura nu a fost clară.

O tulpină sau mai multe

Un probiotic cu mai multe tulpini nu e automat mai bun decât unul cu o singură tulpină. O analiză din 2021 a adunat 65 de studii randomizate, cu 10.863 de participanți, pe opt probleme de sănătate. În cele mai multe cazuri, tulpinile singure au avut același rezultat ca amestecurile.

Contează, deci, ce bacterii sunt în amestec și câte primești, nu doar câte tulpini scrie că are.

Capsule, plicuri sau lichid

Orice formă are aceeași sarcină: să ducă bacteriile vii prin stomac și prin intestinul subțire, până în intestinul gros.

Mărește

Pe drum, bacteriile întâlnesc acidul din stomac și bila din intestinul subțire. O parte din ele mor aici. De aceea unele produse le învelesc într-un strat protector, procedeu numit microîncapsulare. O analiză din 2023 arată că bacteriile învelite rezistă mai bine la fabricare, la păstrare și în tubul digestiv. Multe dintre teste s-au făcut în laborator, în condiții care imită stomacul și intestinul. Autorii spun că următorul pas sunt studiile clinice.

Bacteriile scad și în timp, pe raft. La pulberi și capsule, umezeala și temperatura contează cel mai mult. De aceea, la fabricare se pun de obicei mai multe bacterii decât cifra garantată. Păstrează produsul ferit de căldură și nu pune pulberea sau lichidul în ceai ori lapte fierbinte.

Mărește

Cum și când se iau probioticele

Probioticul se ia în fiecare zi. Un studiu de laborator din 2011 sugerează să-l iei cu puțin înainte de masă sau în timpul ei.

Cercetătorii au trecut un probiotic în capsule printr-un model care imită stomacul și intestinul subțire. Bacteriile au rezistat cel mai bine când au fost date odată cu masa sau cu 30 de minute înainte. Date la 30 de minute după masă, au supraviețuit puține. Masa testată a fost un terci de ovăz cu lapte. Laptele și terciul au protejat bacteriile mai bine decât sucul de mere sau apa.

Studiul s-a făcut în laborator, nu pe oameni. A testat un singur produs în capsule, al firmei la care lucra primul autor. Concluzia autorilor e pentru probioticele fără înveliș rezistent la acid, luate cu o masă care are și puțină grăsime.

Dacă iei antibiotic, ordinea și pauza dintre ele sunt explicate pe larg în articolul despre flora intestinală după antibiotice.

Cât timp se iau probioticele

Bacteriile dintr-un probiotic rămân de obicei în intestin cât timp le iei, apoi dispar treptat. În cele 7 studii pe adulți sănătoși din analiza din 2016, probioticele s-au luat între 3 și 6 săptămâni. Asta e durata studiilor, nu o recomandare.

Într-un studiu din Finlanda, 21 de adulți au băut 12 zile o băutură cu tulpina Lacticaseibacillus rhamnosus GG. Cercetătorii au căutat bacteria în probe luate din peretele intestinului, la colonoscopie, și în scaun.

Mărește

După o săptămână fără probiotic, bacteria mai era în peretele intestinului la 7 din 8 oameni. În scaun, însă, apărea doar la 2 din 8. Autorii au tras concluzia că analiza scaunului poate subestima cât rămâne o bacterie în intestin.

Corpul fiecăruia primește bacteriile altfel. Într-un studiu din Israel, din 2018, bacteriile luate s-au așezat pe peretele intestinului la unii voluntari. La alții, aproape deloc. Nici aici scaunul nu a arătat diferența.

La adulții sănătoși, nu s-a arătat că probioticele schimbă compoziția florei din scaun. Analiza celor 7 studii randomizate nu a găsit, în niciunul, schimbări ale numărului de specii sau ale echilibrului dintre ele. Doar un studiu a găsit o schimbare a structurii generale a florei.

Cine întreabă medicul înainte

La oamenii sănătoși, probioticele au o istorie lungă de folosire fără probleme. Oamenii din câteva grupuri au totuși un risc mai mare de efecte nedorite și ar trebui să întrebe medicul înainte.

Mărește

O analiză din 2015, apărută într-o revistă de boli infecțioase, enumeră grupurile cu risc mai mare. Sunt oamenii cu imunitatea scăzută, bebelușii născuți prematur și cei cu intestinul scurtat prin operație. Pe listă mai sunt cei cu un cateter venos central și cei cu o boală a valvelor inimii.

Probioticele din alimente

Iaurtul, chefirul și murăturile puse în saramură, nepasteurizate, au bacterii vii, dar asta nu le face automat probiotice. Experții ISAPP folosesc cuvântul „probiotic” doar pentru bacteriile la care un beneficiu a fost arătat în studii. Despre alimentele fermentate și fibrele care hrănesc flora am scris în articolul despre microbiomul intestinal.

Ce conține Microflora+ Lemon Shots

O doză de 15 ml de Microflora+ Lemon Shots are 10 miliarde UFC. Bacteriile vin din patru culturi: Bifidobacterium lactis, Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus plantarum și Lactobacillus salivarius. Culturile sunt microîncapsulate. Mai are 80 mg de vitamina C și 50 mg de L-glutamină.

Se bea un shot pe zi, dimineața, cu 15-30 de minute înainte de micul dejun. Flaconul de 500 ml are 33 de doze. Se păstrează la loc răcoros și uscat, ferit de lumină, și se consumă în cel mult 2 luni de la deschidere.

E lichid, cu gust de lămâie, vegan și fără zahăr. E îndulcit cu sucraloză și acesulfam K.

Cele 80 mg de vitamina C înseamnă 100 % din valoarea nutrițională de referință. „Vitamina C contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar.” „Vitamina C contribuie la reducerea oboselii și extenuării.”

Studiile din acest articol au folosit alte preparate, nu Microflora+. Pentru minorii sub 18 ani, întreabă întâi medicul pediatru.

Toate variantele, singur sau în pachet, sunt pe pagina probiotice lichide pentru adulți.

Bibliografie

1. Hill C, Guarner F, Reid G, et al. Expert consensus document. The International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics consensus statement on the scope and appropriate use of the term probiotic. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology. 2014;11(8):506-514. (PubMed 24912386)
2. FAO, OMS. Guidelines for the Evaluation of Probiotics in Food. Raportul grupului de lucru FAO/OMS, London (Ontario, Canada), 2002. Publicat în FAO Food and Nutrition Paper 85, 2006.
3. Zheng J, Wittouck S, Salvetti E, et al. A taxonomic note on the genus Lactobacillus: description of 23 novel genera, emended description of the genus Lactobacillus Beijerinck 1901, and union of Lactobacillaceae and Leuconostocaceae. International Journal of Systematic and Evolutionary Microbiology. 2020;70(4):2782-2858. (PubMed 32293557)
4. Masco L, Ventura M, Zink R, Huys G, Swings J. Polyphasic taxonomic analysis of Bifidobacterium animalis and Bifidobacterium lactis reveals relatedness at the subspecies level: reclassification of Bifidobacterium animalis as Bifidobacterium animalis subsp. animalis subsp. nov. and Bifidobacterium lactis as Bifidobacterium animalis subsp. lactis subsp. nov. International Journal of Systematic and Evolutionary Microbiology. 2004;54(Pt 4):1137-1143. (PubMed 15280282)
5. Ministero della Salute. Linee guida su probiotici e prebiotici. Revizia din martie 2018.
6. Health Canada. Natural Health Products Ingredients Database: Probiotics (monografie). 2026.
7. Ouwehand AC. A review of dose-responses of probiotics in human studies. Beneficial Microbes. 2017;8(2):143-151. (PubMed 28008787)
8. McFarland LV. Efficacy of single-strain probiotics versus multi-strain mixtures: systematic review of strain and disease specificity. Digestive Diseases and Sciences. 2021;66(3):694-704. (PubMed 32274669)
9. Agriopoulou S, Tarapoulouzi M, Varzakas T, Jafari SM. Application of encapsulation strategies for probiotics: from individual loading to co-encapsulation. Microorganisms. 2023;11(12):2896. (PubMed 38138040)
10. Fenster K, Freeburg B, Hollard C, Wong C, Rønhave Laursen R, Ouwehand AC. The production and delivery of probiotics: a review of a practical approach. Microorganisms. 2019;7(3):83. (PubMed 30884906)
11. Tompkins TA, Mainville I, Arcand Y. The impact of meals on a probiotic during transit through a model of the human upper gastrointestinal tract. Beneficial Microbes. 2011;2(4):295-303. (PubMed 22146689)
12. Alander M, Satokari R, Korpela R, et al. Persistence of colonization of human colonic mucosa by a probiotic strain, Lactobacillus rhamnosus GG, after oral consumption. Applied and Environmental Microbiology. 1999;65(1):351-354. (PubMed 9872808)
13. Zmora N, Zilberman-Schapira G, Suez J, et al. Personalized gut mucosal colonization resistance to empiric probiotics is associated with unique host and microbiome features. Cell. 2018;174(6):1388-1405.e21. (PubMed 30193112)
14. Kristensen NB, Bryrup T, Allin KH, et al. Alterations in fecal microbiota composition by probiotic supplementation in healthy adults: a systematic review of randomized controlled trials. Genome Medicine. 2016;8:52. (PubMed 27159972)
15. Doron S, Snydman DR. Risk and safety of probiotics. Clinical Infectious Diseases. 2015;60(Suppl 2):S129-S134. (PubMed 25922398)

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului. Suplimentele alimentare nu sunt medicamente și nu tratează, nu previn și nu vindecă boli. Nu înlocuiesc o alimentație variată și echilibrată și un stil de viață sănătos. Dacă urmezi un tratament, ești însărcinată sau alăptezi, discută cu medicul înainte de a lua orice supliment.