Flora intestinală după antibiotice: în cât timp se reface și ce ajută

Articol publicat de mananaturii.ro. Vindem suplimente alimentare, printre care unul cu probiotice, deci acest text este comunicare comercială, nu conținut editorial independent. Articolul nu este sfat medical și nu înlocuiește consultul unui medic.

Antibioticul oprește sau omoară bacteriile care produc infecția. Atinge însă și o parte din bacteriile care trăiesc în intestin, adică din flora intestinală. De aici vin întrebările pe care le punem după o cură: în cât timp se reface flora, ce probiotice ajută și când se iau.

Mai jos găsești ce arată studiile pe oameni, cu cifrele lor și cu limitele lor.

Ce înseamnă „flora intestinală distrusă”

Flora intestinală, numită de medici microbiotă intestinală, înseamnă bacteriile și celelalte microorganisme care trăiesc în intestin. Cele mai multe stau în intestinul gros.

„Flora intestinală distrusă” nu e un termen medical. Medicii vorbesc despre un dezechilibru al microbiotei. După un antibiotic, în intestin rămân mai puține bacterii și mai puține feluri de bacterii. Unele grupuri scad mult, altele cresc pentru o vreme.

Antibioticele pot avea efecte nedorite, de exemplu diaree și greață. De obicei sunt ușoare și trec după ce se termină tratamentul.

În cât timp se reface flora intestinală după antibiotice

Un studiu important pe această întrebare s-a făcut în Danemarca. Doisprezece bărbați tineri și sănătoși au luat timp de 4 zile un amestec de trei antibiotice puternice: meropenem, gentamicină și vancomicină. Cercetătorii le-au analizat flora intestinală timp de 6 luni.

În primele zile au scăzut bifidobacteriile și bacteriile care produc butirat. Alte bacterii, mai puțin dorite, s-au înmulțit pentru o vreme. Compoziția florei s-a apropiat de cea de dinainte în aproximativ o lună și jumătate. Totuși, nouă specii obișnuite, prezente la toți participanții înainte de tratament, nu mai puteau fi găsite la cei mai mulți dintre ei nici după 6 luni.

Amestecul din studiu e unul de spital, dat în scop de cercetare. Nu e o cură obișnuită de antibiotic luată acasă, deci cifrele nu se pot muta direct asupra ei.

Un studiu mai vechi, din Statele Unite, a urmărit trei oameni care au luat de două ori câte o cură de 5 zile de ciprofloxacină, la 6 luni distanță. Ei au dat probe de scaun timp de 10 luni. Diversitatea bacteriilor a scăzut în 3-4 zile de la începutul fiecărei cure. A început să crească din nou la aproximativ o săptămână după cură. La unul dintre cei trei, flora a avut nevoie de câteva luni ca să se stabilizeze. La final, flora tuturor celor trei s-a stabilizat, dar era diferită de cea de la început.

Studiile nu dau un termen fix pentru refacere. Flora începe să se refacă în câteva zile sau săptămâni, poate avea nevoie de câteva luni și nu revine întotdeauna exact la cum era.

Mărește

Ambele studii au fost făcute pe oameni sănătoși și pe foarte puține persoane. La oamenii bolnavi, la cei vârstnici sau după cure lungi, refacerea poate arăta altfel.

Când mergi la medic

Serviciul britanic de sănătate (NHS) recomandă să ceri o programare urgentă la medic dacă:

• ai diaree și iei antibiotic sau ai luat de curând;
• ai diaree cu sânge sau sângerezi din zona anusului;
• diareea ține mai mult de 7 zile;
• după ce ai băut săruri de rehidratare din farmacie, ai încă semne de deshidratare;
• vomiți și nu poți ține lichidele.

Mergi imediat la urgențe sau sună la 112 dacă:

• ai o durere de burtă bruscă și foarte puternică;
• vomiți sânge sau ceva ce arată ca zațul de cafea;
• ai pielea, buzele sau limba vinete, gri sau foarte palide;
• după antibiotic, respiri sau vorbești greu, șuieri când respiri ori simți o strângere în piept sau în gât;
• ți se umflă fața, buzele, limba sau gâtul;
• ai o erupție pe piele cu bășici sau pielea se cojește.

Dacă apare diareea, nu opri singur antibioticul și nu scurta cura. Întreabă medicul care l-a prescris.

Probiotice pentru flora intestinală: ce arată studiile

Probioticele sunt „microorganisme vii care, administrate în cantități adecvate, aduc un beneficiu pentru sănătatea gazdei”. Definiția e a FAO și a Organizației Mondiale a Sănătății. Cele mai folosite sunt bacteriile din genurile Lactobacillus și Bifidobacterium și o drojdie, Saccharomyces boulardii.

Cele mai multe studii nu au măsurat cum se reface flora. Au măsurat dacă un probiotic luat odată cu antibioticul face diareea mai rară.

Diareea din timpul tratamentului cu antibiotic

O meta-analiză din 2012, adică o lucrare care adună rezultatele mai multor studii, a strâns 63 de studii randomizate cu 11.811 participanți care luau antibiotic. Probioticele, cele mai multe pe bază de lactobacili, s-au asociat cu un risc de diaree mai mic cu 42 %. Rezultatele au variat mult între studii, iar tulpinile erau adesea descrise incomplet.

La copii, recenzia Cochrane din 2019 a strâns 33 de studii randomizate, cu 6.352 de participanți. Diareea a apărut la 8 % dintre copiii cu probiotic și la 19 % în grupurile de control. La doze de cel puțin 5 miliarde de unități formatoare de colonii (UFC) pe zi, proporțiile au fost 8 % și 23 %. La doze mai mici, diferența nu a fost sigură statistic. Douăzeci dintre cele 33 de studii aveau risc mare de erori.

Antibioticele pot lăsa loc și unei bacterii care produce o diaree gravă, uneori periculoasă, mai ales la vârstnici și la oamenii internați. O recenzie Cochrane din 2017 a strâns 31 de studii randomizate, cu 8.672 de adulți și copii. Această diaree a apărut la 1,5 % dintre cei cu probiotic și la 4,0 % în grupurile de control. Beneficiul s-a văzut doar în studiile cu oameni care aveau de la început un risc de peste 5 %. În studiile cu risc mai mic, diferența nu a fost sigură. Analiza pe grupe de risc a fost făcută după strângerea datelor, nu planificată de la început.

Cel mai mare studiu, PLACIDE, s-a făcut în Marea Britanie, pe 2.981 de oameni internați, de 65 de ani și peste, care primeau antibiotic. Jumătate au luat 21 de zile un amestec de lactobacili și bifidobacterii, cu 60 de miliarde de bacterii pe zi, iar ceilalți placebo. În următoarele 8 săptămâni, diareea a apărut la 10,8 % dintre cei cu probiotic și la 10,4 % dintre cei cu placebo, deci practic la fel. Nici diareea gravă nu a fost mai rară: 0,8 % față de 1,2 %, o diferență care poate fi întâmplătoare.

În studii, probioticele au părut sigure la oamenii fără boli grave. La cei cu imunitatea foarte scăzută sau cu cateter venos central, întreabă medicul înainte.

Ce recomandă ghidul american

Asociația Americană de Gastroenterologie a publicat în 2020 un ghid despre probiotice. Pentru adulții și copiii care iau antibiotic, ghidul sugerează patru variante anume, ca să scadă riscul acelei diarei grave:

• drojdia Saccharomyces boulardii;
• combinația de două tulpini Lactobacillus acidophilus CL1285 și Lactobacillus casei LBC80R;
• combinația de trei tulpini Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus și Bifidobacterium bifidum;
• combinația de patru tulpini, adică aceleași trei plus Streptococcus salivarius subsp. thermophilus.

Recomandarea e condiționată, iar dovezile au fost de calitate scăzută. Ghidul notează că oamenii cu boli grave, care se tem de efectele nedorite, pot alege să nu ia probiotice. La fel cei care se tratează acasă, au un risc mic și vor să evite costul.

Un studiu în care probioticul a întârziat refacerea

La Institutul Weizmann din Israel, 21 de adulți sănătoși au luat 7 zile ciprofloxacină și metronidazol. După cură, 8 au luat de două ori pe zi, timp de 4 săptămâni, un amestec de 11 tulpini de probiotice. Alți 6 au primit înapoi propriul scaun, recoltat înainte de antibiotic, iar 7 nu au primit nimic.

La cei cu probiotic, flora proprie s-a refăcut mult mai târziu și incomplet, atât în scaun, cât și în peretele intestinului. La cei care au primit propriul scaun, refacerea a fost aproape completă în câteva zile.

Grupurile au fost mici și s-a testat un singur produs, dat după cură, nu în timpul ei. Asociația științifică internațională pentru probiotice și prebiotice (ISAPP) a analizat întrebarea într-un grup de experți. Concluzia lor a fost publicată în decembrie 2024. Unele probiotice pot reduce anumite efecte nedorite ale antibioticelor. Studiile de până acum nu arată însă că ajută flora să revină la cum era înainte. Studiile făcute anume pentru această întrebare sunt rare.

Când se iau probioticele: în timpul sau după antibiotic

În cele mai multe studii strânse de recenziile Cochrane, probioticul a început în aceeași perioadă cu antibioticul.

O meta-analiză din 2017 a strâns 19 studii cu 6.261 de adulți internați care luau antibiotic. Diareea gravă de care vorbeam mai sus a apărut la 1,6 % dintre cei cu probiotic și la 3,9 % dintre ceilalți. Când probioticul a început în primele 2 zile de la prima doză de antibiotic, rezultatul a fost mai bun decât atunci când a început mai târziu. Comparația s-a făcut între studii diferite, nu într-un studiu care să compare direct începutul devreme cu cel târziu.

La câte ore după antibiotic iei probioticul

Se recomandă adesea câteva ore între antibiotic și un probiotic cu bacterii, de obicei 2 ore. Motivul e simplu: antibioticul poate omorî și bacteriile din probiotic. Pentru această pauză nu am găsit studii care să o fi testat, iar ghidurile citate aici nu spun nimic despre ea. Întreabă farmacistul, pentru că depinde și de antibiotic.

Saccharomyces boulardii e o drojdie, nu o bacterie, deci antibioticele obișnuite nu o omoară. Prospectul unui medicament cu această drojdie spune că nu se ia odată cu medicamentele antifungice luate pe gură sau date în venă.

Producătorul acestui medicament, de comun acord cu Agenția Europeană a Medicamentului și cu Agenția Națională a Medicamentului, a transmis medicilor o avertizare. Medicamentul nu se dă oamenilor în stare critică, celor cu imunitatea foarte scăzută și celor cu cateter venos central. Motivul sunt câteva cazuri rare în care drojdia a ajuns în sânge.

Pastile pentru flora intestinală: ce găsești în farmacie

Nu există un medicament care să refacă flora intestinală. La raftul pentru „flora intestinală” găsești mai ales probiotice. Cele mai multe sunt suplimente alimentare. Câteva sunt înregistrate ca medicamente.

• Probiotice cu bacterii. Au tulpini de Lactobacillus și Bifidobacterium, uneori și de alte genuri. Sunt cele mai multe de pe raft.
• Probiotice cu drojdie. Au Saccharomyces boulardii.
• Probiotice cu spori. Au spori de bacterii din genul Bacillus, adică o formă a bacteriei care rezistă mai bine.
• Prebiotice. Sunt fibre pe care le folosesc bacteriile din intestin, de exemplu inulina din rădăcina de cicoare. Nu conțin bacterii.

Mărește

Ca să compari două probiotice, uită-te la trei lucruri: numele întreg al tulpinilor, câte UFC primești într-o doză și cum se păstrează produsul după deschidere. Le-am explicat pe larg pe pagina Probiotice, la „Ce verifici la un probiotic”.

Ce mănânci pentru flora intestinală

Bacteriile din intestin se hrănesc mai ales cu fibrele din plante. Le găsești în legume, fructe, leguminoase, ovăz și cereale integrale. Ceapa, usturoiul, prazul și rădăcina de cicoare au fibre de tipul inulinei.

Nu am găsit însă un studiu pe oameni care să arate că fibrele grăbesc refacerea florei după antibiotic. Un studiu mare a dat o fibră, oligofructoza, la 435 de oameni de peste 65 de ani care luau antibiotic. Bifidobacteriile din scaun au crescut, dar diareea nu a apărut mai rar decât la cei cu placebo. Studiul nu a măsurat cum se reface flora.

Alimentele fermentate cu culturi vii, cum ar fi iaurtul, chefirul și varza murată nepasteurizată, aduc bacterii din afară. La Universitatea Stanford au fost analizați 36 de adulți sănătoși, câte 18 în două grupuri. Timp de 4 săptămâni, un grup a crescut treptat fibrele, de la 21,5 la 45,1 g pe zi, apoi a păstrat nivelul încă 6 săptămâni. Celălalt a făcut la fel cu alimentele fermentate, de la 0,4 la 6,3 porții pe zi. În grupul cu alimente fermentate, diversitatea bacteriilor a crescut. În grupul cu fibre, a rămas la fel. Studiul nu a avut un grup de control, iar participanții nu luaseră antibiotic.

Dacă ai scaune moi, crește fibrele treptat, nu dintr-odată, ca să nu ai mai multe gaze. Bea suficientă apă, mai ales dacă ai diaree.

Despre fibre, alimente fermentate și murăturile cu culturi vii am scris mai mult în articolul despre microbiomul intestinal.

Ce conține Microflora+ Lemon Shots

O doză de 15 ml de Microflora+ Lemon Shots conține 10 miliarde UFC de culturi bacteriene din patru tulpini: Bifidobacterium lactis, Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus plantarum și Lactobacillus salivarius. Mai conține 80 mg de vitamina C și 50 mg de L-glutamină. Culturile sunt microîncapsulate. Produsul e lichid, cu gust de lămâie, îndulcit cu sucraloză și acesulfam K. Flaconul de 500 ml are 33 de doze.

Niciun studiu clinic nu a testat Microflora+. Studiile de mai sus au folosit alte preparate, cu alte tulpini și alte doze.

Cele 80 mg de vitamina C înseamnă 100 % din valoarea nutrițională de referință. „Vitamina C contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar.” „Vitamina C contribuie la reducerea oboselii și extenuării.”

Se ia o doză de 15 ml pe zi, cu 15-30 de minute înainte de micul dejun, 4-8 săptămâni la rând. După deschidere, flaconul se consumă în cel mult 2 luni. Nu e pentru persoanele sub 18 ani fără acordul pediatrului. Nu e nici pentru cine are alergie la lămâie sau la citrice. Întreabă medicul înainte dacă ai imunitatea mult scăzută, ești însărcinată, alăptezi sau urmezi un tratament. Dacă îl iei în timpul unui antibiotic, întreabă farmacistul cum le spațiezi.

Bibliografie

1. Palleja A, Mikkelsen KH, Forslund SK, et al. Recovery of gut microbiota of healthy adults following antibiotic exposure. Nature Microbiology. 2018;3(11):1255-1265. (PubMed 30349083)
2. Dethlefsen L, Relman DA. Incomplete recovery and individualized responses of the human distal gut microbiota to repeated antibiotic perturbation. PNAS. 2011;108(Suppl 1):4554-4561. (PubMed 20847294)
3. Hill C, Guarner F, Reid G, et al. Expert consensus document. The International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics consensus statement on the scope and appropriate use of the term probiotic. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology. 2014;11(8):506-514. (PubMed 24912386)
4. Hempel S, Newberry SJ, Maher AR, et al. Probiotics for the prevention and treatment of antibiotic-associated diarrhea: a systematic review and meta-analysis. JAMA. 2012;307(18):1959-1969. (PubMed 22570464)
5. Guo Q, Goldenberg JZ, Humphrey C, El Dib R, Johnston BC. Probiotics for the prevention of pediatric antibiotic-associated diarrhea. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2019;4:CD004827. (PubMed 31039287)
6. Goldenberg JZ, Yap C, Lytvyn L, et al. Probiotics for the prevention of Clostridium difficile-associated diarrhea in adults and children. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2017;12:CD006095. (PubMed 29257353)
7. Allen SJ, Wareham K, Wang D, et al. Lactobacilli and bifidobacteria in the prevention of antibiotic-associated diarrhoea and Clostridium difficile diarrhoea in older inpatients (PLACIDE): a randomised, double-blind, placebo-controlled, multicentre trial. The Lancet. 2013;382(9900):1249-1257. (PubMed 23932219)
8. Su GL, Ko CW, Bercik P, et al. AGA Clinical Practice Guidelines on the Role of Probiotics in the Management of Gastrointestinal Disorders. Gastroenterology. 2020;159(2):697-705. (PubMed 32531291)
9. Suez J, Zmora N, Zilberman-Schapira G, et al. Post-Antibiotic Gut Mucosal Microbiome Reconstitution Is Impaired by Probiotics and Improved by Autologous FMT. Cell. 2018;174(6):1406-1423.e16. (PubMed 30193113)
10. Szajewska H, Scott KP, de Meij T, et al. Antibiotic-perturbed microbiota and the role of probiotics. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology. 2025;22(3):155-172. (PubMed 39663462)
11. Shen NT, Maw A, Tmanova LL, et al. Timely Use of Probiotics in Hospitalized Adults Prevents Clostridium difficile Infection: A Systematic Review With Meta-Regression Analysis. Gastroenterology. 2017;152(8):1889-1900.e9. (PubMed 28192108)
12. Lewis S, Burmeister S, Cohen S, Brazier J, Awasthi A. Failure of dietary oligofructose to prevent antibiotic-associated diarrhoea. Alimentary Pharmacology & Therapeutics. 2005;21(4):469-477. (PubMed 15709999)
13. Wastyk HC, Fragiadakis GK, Perelman D, et al. Gut-microbiota-targeted diets modulate human immune status. Cell. 2021;184(16):4137-4153.e14. (PubMed 34256014)
14. Biocodex, de comun acord cu EMA și ANMDM. Comunicare directă către profesioniștii din domeniul sănătății referitoare la introducerea unei noi contraindicații la pacienții cu afecțiuni critice sau imunocompromiși pentru medicamentul Enterol (Saccharomyces boulardii). Publicată pe anm.ro.
15. ANMDM. Prospect: informații pentru utilizator, Enterol 250 mg capsule.
16. NHS. Side effects of antibiotics.
17. NHS. C. difficile.
18. NHS. Diarrhoea and vomiting.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului. Suplimentele alimentare nu sunt medicamente și nu tratează, nu previn și nu vindecă boli. Nu înlocuiesc o alimentație variată și echilibrată și un stil de viață sănătos. Dacă urmezi un tratament, ești însărcinată sau alăptezi, discută cu medicul înainte de a lua orice supliment.