Ficat gras (steatoză hepatică): ce înseamnă și ce se schimbă la fiecare grad

Articol publicat de mananaturii.ro. Comercializăm suplimente alimentare, deci acest text este comunicare comercială, nu conținut editorial independent. Articolul de față nu conține niciun produs, niciun buton de cumpărare, niciun link către catalog și nicio recomandare de supliment, pentru că descrie o boală pe care o diagnostichează medicul.

La nivelul Uniunii Europene nu există nicio mențiune de sănătate autorizată pentru armurariu sau pentru silimarină. Evaluarea mențiunilor pentru plante este suspendată din 2010. Acest articol descrie o afecțiune și stadiul cercetării, nu efecte ale vreunui produs asupra sănătății cititorului.

Ficat gras înseamnă grăsime acumulată în cel puțin 5% dintre hepatocite, celulele ficatului, adică peste pragul considerat normal. Este o constatare de imagistică sau de biopsie, nu un simptom, iar gradul primit descrie cantitatea de grăsime, nu gravitatea bolii.

Studiile citate în acest articol au fost realizate pe extracte sau substanțe izolate, în doze, forme și pe populații care pot diferi de produsele noastre. Rezultatele lor nu constituie o mențiune de sănătate autorizată în Uniunea Europeană și nu descriu efecte ale produselor noastre.

Ce înseamnă, de fapt, ficat gras?

Ficat gras, cu numele medical steatoză hepatică, înseamnă acumulare de grăsime în hepatocite, celulele care fac cea mai mare parte din munca ficatului. Pragul folosit în practică este de cel puțin 5% dintre hepatocite, enunțat explicit în Rinella et al., 2023, Hepatology, ghidul de practică al asociației americane AASLD. Sub acest prag, ficatul este descris ca normal.

Steatoza este o constatare, nu un diagnostic complet. Ea spune că există grăsime. Nu spune de ce, nu spune dacă există inflamație și nu spune dacă există fibroză, adică țesut cicatricial. Cele trei lucruri se stabilesc separat, iar cine le stabilește este medicul.

Este frecventă. În meta-analiza Younossi et al., 2023, Hepatology, care a adunat 92 de studii și 9.361.716 persoane, prevalența globală agregată a fost 30,05%. Aceeași analiză arată o creștere de 50,4%, de la 25,26% în perioada 1990-2006 la 38,00% în perioada 2016-2019. Pentru Europa de Vest, valoarea agregată a fost 25,10%.

Cifra de 25% pe care o repetă multe texte vine din meta-analiza anterioară a aceleiași echipe, Younossi et al., 2016, Hepatology, unde prevalența globală agregată a fost 25,24%, pe date din 1989-2015. Ghidul european din 2024 descrie chiar așa trecerea: de la 25% în 2016 la peste 30% astăzi.

Pentru România nu există un studiu național care să măsoare prevalența steatozei în populația generală. O spunem direct, pentru că absența acestui studiu este chiar motivul pentru care circulă o cifră greșită. Cifra de „jumătate dintre români” seamănă cu un procent real, dar dintr-un cu totul alt calcul. În Trifan et al., 2023, Hepatology Communications, dintre cei 1.027 de subiecți din nord-estul României, 17,9% au avut rigiditate hepatică de cel puțin 8 kPa. Procentul de 49,5% cu ficat gras a fost calculat în interiorul acestui subgrup de 17,9%, nu în populația generală.

De ce se numește acum MASLD și nu NAFLD?

În 2023, un consens Delphi a înlocuit NAFLD cu MASLD și NASH cu MASH. Consensul Delphi este procedura în care un grup de specialiști votează în runde succesive, până se atinge un prag de acord stabilit dinainte. Procesul a fost condus de trei asociații de hepatologie, a reunit 236 de specialiști din 56 de țări în 4 sondaje și 2 întâlniri hibride și a fost publicat de Rinella et al., 2023, Hepatology. Pragul de consens a fost stabilit la 67%.

Motivul principal a fost limbajul. Cuvântul „nonalcoholic” a fost considerat stigmatizant de 61% dintre participanți, iar „fatty” de 66%. Nomenclatura veche a fost considerată destul de defectuoasă cât să justifice schimbarea de către 74% dintre ei, iar 89% au preferat o denumire care descrie cauza, nu excluderea altor cauze. Acronimul MASLD a fost ales de 75% dintre membrii comitetului extern, MASH de 88%.

Arhitectura nouă are mai multe etaje:

• SLD este termenul-umbrelă pentru toate cauzele de steatoză hepatică.
• MASLD înlocuiește NAFLD și înseamnă steatoză asociată unei disfuncții metabolice.
• MASH înlocuiește NASH și descrie forma cu inflamație.
• MetALD este o categorie nouă: MASLD plus un consum de alcool de 140 până la 350 g pe săptămână la femei și de 210 până la 420 g pe săptămână la bărbați.
• SLD criptogenică descrie steatoza fără niciun parametru metabolic și fără o cauză cunoscută.

Aceste cantități sunt praguri de clasificare, folosite pentru a încadra o formă de boală. Nu sunt limite de consum recomandate și nu descriu o cantitate de alcool considerată sigură.

Categoria MetALD demontează o veche idee greșită. „Nonalcoolic” nu a însemnat niciodată că alcoolul nu contează. A însemnat doar că steatoza a fost constatată în absența unui consum mare de alcool. Noua clasificare numește explicit zona de mijloc, în care sunt prezenți și parametrii metabolici, și alcoolul.

Nu există o denumire românească oficializată

Nu există un document normativ românesc care să oficializeze un termen pentru MASLD. Publicația profesională Viața Medicală a folosit, pe 11 august 2023, formularea „boala ficatului steatozic asociată unei disfuncții metabolice”, în articolul semnat de Minea, 2023, Viața Medicală. Singurul protocol clinic în limba română pe care l-am găsit, PCN-206, Chișinău 2014, este din Republica Moldova și folosește terminologia veche. Până la o traducere consacrată, pe buletinele din România vei vedea în continuare „steatoză hepatică” și, uneori, „NAFLD”.

Care este diferența dintre gradele 1, 2 și 3?

Gradul descrie cât de multă grăsime s-a acumulat, nu cât de avansată este boala. La biopsie, în sistemul Kleiner, gradul 1 înseamnă 5 până la 33% dintre hepatocite cu grăsime, gradul 2 peste 33% și până la 66%, iar gradul 3 peste 66%. La ecografie, aceleași cifre descriu doar cât de mult a crescut ecogenitatea, fără niciun procent. De aceea, un grad nu înseamnă nimic dacă nu știi din ce sistem vine.

Tabelul compară cele două sisteme pe care le întâlnești cel mai des: gradarea histologică Kleiner, făcută pe fragmentul de biopsie, și gradarea ecografică.

Pragurile histologice vin din Kleiner et al., 2005, Hepatology, sistemul dezvoltat de rețeaua NASH CRN, și sunt reproduse ca atare în Cannella et al., 2025, European Radiology. Criteriile ecografice sunt cele descrise de Saadeh și sunt rezumate, cu aceeași atribuire, în Zafar et al., 2024, Cureus. Faptul că nicio metodă radiologică nu detectează balonizarea hepatocitară, corpii Mallory sau fibroza a fost raportat în Saadeh et al., 2002, Gastroenterology.

A treia scală, care nu coincide cu prima

Nota Tabelului 6 din ghidul EASL-EASD-EASO, 2024, Journal of Hepatology folosește alte intervale procentuale pentru aceleași etichete: S1 sub 10% dintre hepatocite, S2 între 10 și 30%, S3 peste 30%. Nu coincid cu intervalele Kleiner. Este exact motivul pentru care nu se poate scrie „gradul 2 înseamnă atâtea procente” fără a numi sistemul.

De ce gradul de la ecografie nu înseamnă același lucru ca gradul de la biopsie?

Pentru că cele două metode măsoară lucruri diferite și se suprapun doar parțial. Ecografia devine fiabilă abia de la o încărcare mare: în Saadeh et al., 2002, Gastroenterology, prezența a peste 33% grăsime pe biopsie a fost pragul optim pentru detectarea steatozei prin imagistică. Sub acest prag, sensibilitatea ecografiei scade mult.

În meta-analiza Hernaez et al., 2011, Hepatology, care a adunat 49 de studii și 4.720 de participanți, ecografia a avut o sensibilitate de 84,8% și o specificitate de 93,6% pentru steatoza moderat-severă. Tot acolo, reproductibilitatea între observatori a variat, cu un kappa între 0,44 și 1,00. Kappa este o măsură a gradului în care doi observatori dau aceeași încadrare, de la 0 la 1. Concret: doi ecografiști pot da grade diferite aceluiași ficat.

De aici vine o confuzie frecventă în textele românești, aceea că „gradul 1 la ecografie înseamnă 5 până la 33% grăsime”. Nu înseamnă. Intervalul de 5 până la 33% aparține gradării histologice Kleiner, iar gradul 1 ecografic este o descriere vizuală, fără procent. La fel de fals este că ecografia îți spune dacă ai steatohepatită, adică steatoză la care se adaugă inflamație, sau fibroză. Nu îți spune, iar singurul care poate pune un grad în context este medicul care a cerut investigația.

Ficatul gras dă simptome?

Cel mai des nu, dar formularea „ficatul gras nu are simptome” este prea absolută. Rinella et al., 2023, Hepatology descrie tabloul ca asimptomatic sau asociat cu simptome vagi. Corect este deci: frecvent fără simptome, uneori cu simptome nespecifice, care nu arată prin ele însele spre ficat.

Consecința practică este că senzațiile nu sunt un instrument de depistare. Ghidul EASL-EASD-EASO, 2024, Journal of Hepatology nu recomandă screeningul în populația generală, ci căutarea activă la persoanele cu factori de risc, recomandare adoptată cu un acord de 95%. Cine decide dacă intri în acea categorie este medicul, pe baza parametrilor de mai jos, nu o listă de simptome citită pe internet.

Care sunt cauzele dacă nu bei alcool?

MASLD nu se definește printr-o cauză unică, ci prin asocierea dintre steatoză și cel puțin un parametru cardiometabolic, în absența altei cauze. Parametrii sunt cinci și unul singur este suficient. Pragurile de mai jos sunt cele din Tabelul 3 al ghidului EASL-EASD-EASO, 2024, Journal of Hepatology, care preia consensul Delphi.

Tabelul reproduce criteriile de încadrare folosite în ghid pentru clasificarea unei constatări deja făcute, nu o grilă de autoevaluare. Prezența unui parametru nu înseamnă că ai MASLD, iar absența tuturor nu o exclude. Încadrarea o face medicul, pe baza investigațiilor, nu pe baza unei liste bifate acasă.

Tot de aici se vede limita ideii că „apare doar la supraponderali”. Nu apare doar la supraponderali. Ghidul european are o secțiune dedicată persoanelor normoponderale, la care mortalitatea raportată este mai mare decât la persoanele supraponderale cu MASLD, deși fac mai rar ciroză și diabet.

Alcoolul nu este exclus prin definiție, ci cuantificat. Categoria MetALD acoperă exact situația în care există și parametri metabolici, și un consum de alcool în intervalul de mai sus. Dacă bei, discută cu medicul despre cantitate, pentru că schimbă încadrarea.

Ce analize și investigații arată ficatul gras?

Ecografia arată creșterea ecogenității produsă de acumularea de lipide. Elastografia VCTE, cunoscută comercial și ca FibroScan, dă doi parametri diferiți din aceeași examinare. LSM, măsurat în kPa, adică în kilopascali, unitatea în care se exprimă rigiditatea țesutului, reflectă rigiditatea ficatului, adică fibroza. CAP, măsurat în dB/m, măsoară atenuarea ultrasunetelor și estimează conținutul de lipide. Analizele de sânge intră în scoruri calculate, nu se citesc izolat.

FIB-4 nu este o analiză separată, ci o formulă calculată din vârstă, AST, ALT și trombocite. AST și ALT sunt transaminazele, două enzime din sânge care cresc atunci când celulele ficatului sunt afectate. Formula a fost publicată de Sterling et al., 2006, Hepatology. Merită știut de unde vine: a fost dezvoltată inițial pe 832 de pacienți cu coinfecție HIV și hepatită C, nu pe ficat gras metabolic. NAFLD Fibrosis Score, dezvoltat pe 733 de pacienți și publicat de Angulo et al., 2007, Hepatology, folosește șase variabile: vârstă, hiperglicemie, indice de masă corporală, trombocite, albumină și raportul AST/ALT.

Ghidul european își declară singur limitele acestor instrumente. Scrie că metodele nu au putere suficientă în populația generală și că FIB-4 va rata în jur de 10% dintre persoanele cu fibroză avansată. Un scor calculat pe un site nu înlocuiește evaluarea medicului.

O idee greșită frecventă și costisitoare este că transaminazele normale înseamnă ficat sănătos. Ghidul european precizează că se poate avea steatohepatită semnificativă și se poate ajunge la fibroză avansată sau ciroză cu transaminaze normale. În plus, pragurile uzuale de laborator sunt mai permisive decât cele folosite în ghid, care consideră ALT crescut peste 33 U/l la bărbați și peste 25 U/l la femei. Sunt valori de referință dintr-un ghid, nu praguri de decizie pentru acasă.

Cum evoluează steatoza hepatică în timp?

Evoluția merge în ambele sensuri și nu se măsoară în luni. În meta-analiza Singh et al., 2015, Clinical Gastroenterology and Hepatology, pe 11 studii, 411 pacienți cu biopsii pereche și 2.145,5 persoane-ani, fibroza a progresat la 33,6% dintre pacienți, a rămas stabilă la 43,1% și s-a redus la 22,3%. Regresia este deci posibilă, dar nu este regula.

La pacienții care porneau de la fibroză stadiul 0 la prima biopsie, ritmul de progresie raportat acolo a fost de un stadiu la 14,3 ani în steatoza simplă și de un stadiu la 7,1 ani în steatohepatită. Ghidul european estimează că aproximativ 10 până la 30% dintre persoanele cu steatoză izolată progresează către steatohepatită și boală hepatică avansată. Nici „orice ficat gras ajunge la ciroză”, nici „ficatul gras e banal” nu descriu corect aceste cifre.

„Se vindecă în 3 luni” este o promisiune care circulă des și nu are pe ce să se sprijine. Studiul de referință pe care se bazează pragurile din secțiunea următoare a durat 52 de săptămâni, iar ghidul european își descrie explicit obiectivele ca fiind pe termen lung. Un orizont realist se măsoară în luni și în ani, nu în săptămâni, iar momentul reevaluării îl stabilește medicul.

Nici cealaltă extremă nu ține. Ghidul EASL-EASD-EASO, 2024, Journal of Hepatology privește MASLD ca pe o afecțiune cu ecou în tot organismul, asociată cu risc cardiovascular crescut, boală cronică de rinichi, diabet tip 2 și apnee de somn. Motivul pentru care merită luată în serios nu este frica, ci faptul că este una dintre puținele constatări care se pot modifica.

Cât trebuie să slăbești ca să se vadă o schimbare?

La persoanele cu MASLD și suprapondere, ghidul european recomandă o reducere de cel puțin 5% din greutatea corporală pentru grăsimea din ficat, 7 până la 10% pentru inflamație și cel puțin 10% pentru fibroză, Pentru persoanele normoponderale ghidul recomandă dietă și mișcare pentru reducerea grăsimii din ficat, fără să fixeze un prag procentual; citează însă un studiu randomizat de 12 luni în care o scădere de 3 până la 5% a dus la remisiunea MASLD la 50% dintre participanții fără obezitate. Pragurile sunt exprimate în procente, nu în kilograme, iar recomandarea celor trei praguri a întrunit un acord de 100% în procesul Delphi.

Ghidul își pune singur trei rezerve, pe care articolele populare le sar. Dovezile privind efectul scăderii în greutate asupra fibrozei avansate sau a cirozei sunt insuficiente. Doar o parte dintre persoane ating o reducere de cel puțin 5%: în studiul de referință, 88 din 293 de participanți, adică 30%. Iar traiectoria obișnuită este scădere maximă la 6 luni, urmată de revenire treptată în greutate, până la o scădere netă de circa 5% la 12 până la 24 de luni, cu revenirea parțială a lipidelor din ficat și a rigidității hepatice.

Cifrele vin din Vilar-Gomez et al., 2015, Gastroenterology, studiul pe care ghidul îl citează pentru aceste praguri. Cei 293 de pacienți cu steatohepatită dovedită histologic, de la Havana, au urmat 52 de săptămâni de modificare a stilului de viață, cu biopsii pereche la 261 dintre ei. Pe tot lotul, steatohepatita s-a rezolvat la 25% dintre pacienți, scorul NAS, o notă compusă calculată pe fragmentul de biopsie, s-a redus la 47% dintre ei, iar fibroza a regresat la 19%.

Detaliul care lipsește din majoritatea textelor este următorul. Doar 30% din lot, adică 88 de pacienți, au atins o scădere de cel puțin 5%. Dintre acești 88, rezoluția a apărut la 51, adică la 58%. La cei cu scădere de cel puțin 10%, rezoluția a fost de 90% și regresia fibrozei de 45%. Cifrele de 90% și 45% descriu un subgrup mic, nu rezultatul mediu al unui program de slăbit.

Pentru activitate fizică, ghidul propune, de preferință, peste 150 de minute de activitate de intensitate moderată pe săptămână sau 75 de minute de intensitate viguroasă, cu un acord de 97%. Imediat după, precizează că dovezile pentru beneficii histologice sunt mai puțin robuste decât cele cardiometabolice.

Ce spune ghidul european despre suplimente?

Spune că nu pot fi recomandate. Este o propoziție incomodă pentru un magazin de suplimente, dar o scriem exact așa cum este. Recomandarea a întrunit un acord de 98% în ghidul EASL-EASD-EASO, 2024, Journal of Hepatology.

Textul ghidului este în engleză. În traducerea noastră, propoziția sună așa:

La adulții cu MASLD, nutraceuticele nu pot fi recomandate, pentru că nu există dovezi suficiente nici privind eficacitatea lor în reducerea leziunii hepatice și a fibrozei evaluate histologic sau neinvaziv și a rezultatelor legate de ficat în MASLD, nici privind siguranța lor.

Nu este o formulare cu portiță. Întrebarea PICO a ghidului, adică formatul standardizat în care un ghid își definește subiectul evaluat, definește „nutraceutice” ca suplimente alimentare, produse din plante și agenți care modifică microbiota intestinală, deci acoperă explicit categoria din care facem parte. Baza este meta-analiza Cochrane în rețea a 202 studii randomizate publicată de Komolafe et al., 2021, Cochrane Database of Systematic Reviews.

Silimarina, complexul de flavonolignani extras din fructele de armurariu, este una dintre substanțele trecute în revistă de ghid. Concluzia formulată acolo este că puținele studii randomizate mici disponibile nu au documentat ameliorare histologică, adică nicio modificare a țesutului hepatic. Silimarina intră în aceeași categorie de nutraceutice pe care ghidul nu o poate recomanda. La nivelul Uniunii Europene nu există nicio mențiune de sănătate autorizată pentru silimarină: cele trei mențiuni depuse, ID 3585, 3821 și 4481, figurează cu statutul „în așteptare”, adică neevaluate de EFSA, nu aprobate.

Despre vitamina E, ghidul este și mai net: nu poate fi recomandată ca terapie țintită pe MASH, cu un acord de 100%. Ghidul își argumentează poziția prin lipsa unor date clare privind fibroza și prin faptul că niciun studiu mare de fază III nu a fost realizat. Dozele folosite în cercetarea de hepatologie se administrează în protocol de studiu, sub supraveghere medicală, și nu descriu suplimentele alimentare. La nivelul Uniunii Europene nu există nicio mențiune de sănătate autorizată care să lege vitamina E de ficat.

Pentru produsele cu culturi bacteriene, ghidul notează că studiile disponibile aveau durată scurtă, loturi mici și evaluare limitată, deci nu justifică o recomandare. Terapiile care țintesc microbiomul au fost testate în principal în modele preclinice, adică în laborator și pe animale, nu pe oameni. La nivelul Uniunii Europene nu există nicio mențiune de sănătate autorizată pentru vreo tulpină bacteriană. Pentru cafea există doar asociere în studii observaționale, la nivel 4 de evidență, iar studiile randomizate sunt rare și neconcludente.

Dacă urmezi un tratament medicamentos, nu adăuga niciun supliment fără să întrebi medicul sau farmacistul.

„Detoxifiere” nu este un cuvânt din ghid

Ghidul european nu folosește detoxifierea ca obiectiv și nu o menționează printre metodele evaluate. Este un cuvânt din vocabularul comercial, folosit larg în comerțul cu suplimente, inclusiv de noi, iar faptul că îl folosim nu îl transformă într-un concept clinic. Articolul de față nu se ocupă de acest subiect și nu propune nimic de cumpărat.

Când mergi la medic fără să amâni?

Mergi la medic fără să amâni dacă ai cel puțin unul dintre cei cinci parametri cardiometabolici de mai sus, dacă ai deja un diagnostic și nu ai mai fost reevaluat, dacă ești însărcinată, alăptezi sau subiectul privește un copil, ori dacă iei un tratament și te gândești să adaugi un supliment. Ori de câte ori un buletin de ecografie, o analiză sau un scor calculat online spune ceva despre ficatul tău, interpretarea îi aparține medicului.

Articolul acesta nu îți dă praguri de decizie și nici nu ar avea cum. Un grad ecografic fără context clinic nu spune dacă există inflamație sau fibroză, iar diferența dintre ele schimbă complet ce urmează. Ghidul european recomandă căutare activă exact la persoanele cu factori de risc, deci merită să deschizi subiectul la următoarea consultație. Nu aștepta simptome, pentru că frecvent nu apar.

Nu opri și nu începe singur un tratament pe baza unui articol, nici pe baza acestuia.

Surse

Studiile citate în acest articol au fost realizate pe extracte sau substanțe izolate, în doze, forme și pe populații care pot diferi de produsele noastre. Rezultatele lor nu constituie o mențiune de sănătate autorizată în Uniunea Europeană și nu descriu efecte ale produselor noastre.

1. European Association for the Study of the Liver, European Association for the Study of Diabetes, European Association for the Study of Obesity. EASL-EASD-EASO Clinical Practice Guidelines on the management of metabolic dysfunction-associated steatotic liver disease (MASLD). Journal of Hepatology, 2024;81(3):492-542. Ghid de practică clinică. DOI 10.1016/j.jhep.2024.04.031. EASL-EASD-EASO, 2024, Journal of Hepatology
2. Rinella ME, Lazarus JV, Ratziu V et al. A multisociety Delphi consensus statement on new fatty liver disease nomenclature. Hepatology, 2023;78(6):1966-1986. Consens Delphi. DOI 10.1097/HEP.0000000000000520. Rinella et al., 2023, Hepatology
3. Rinella ME, Neuschwander-Tetri BA, Siddiqui MS et al. AASLD Practice Guidance on the clinical assessment and management of nonalcoholic fatty liver disease. Hepatology, 2023;77(5):1797-1835. Ghid de practică clinică. DOI 10.1097/HEP.0000000000000323. Rinella et al., 2023, Hepatology
4. Younossi ZM, Golabi P, Paik JM et al. The global epidemiology of nonalcoholic fatty liver disease (NAFLD) and nonalcoholic steatohepatitis (NASH): a systematic review. Hepatology, 2023;77(4):1335-1347. Revizuire sistematică și meta-analiză. DOI 10.1097/HEP.0000000000000004. Younossi et al., 2023, Hepatology
5. Younossi ZM, Koenig AB, Abdelatif D et al. Global epidemiology of nonalcoholic fatty liver disease: meta-analytic assessment of prevalence, incidence, and outcomes. Hepatology, 2016;64(1):73-84. Meta-analiză. DOI 10.1002/hep.28431. Younossi et al., 2016, Hepatology
6. Trifan A, Muzica CM, Nastasa R et al. High prevalence of liver fibrosis among general population: a Romanian population-based study. Hepatology Communications, 2023;7(2):e0032. Studiu prospectiv de screening în populație. DOI 10.1097/HC9.0000000000000032. Trifan et al., 2023, Hepatology Communications
7. Kleiner DE, Brunt EM, Van Natta M et al. Design and validation of a histological scoring system for nonalcoholic fatty liver disease. Hepatology, 2005;41(6):1313-1321. Studiu de validare, multicentric. DOI 10.1002/hep.20701. Kleiner et al., 2005, Hepatology
8. Cannella R, Agnello F, Porrello G et al. Performance of ultrasound-guided attenuation parameter and 2D shear wave elastography in patients with metabolic dysfunction-associated steatotic liver disease. European Radiology, 2025;35(4):2339-2350. Studiu de acuratețe diagnostică. DOI 10.1007/s00330-024-11076-w. Cannella et al., 2025, European Radiology
9. Zafar U, Ahmad MN, Nadeem N et al. Correlation of grades of non-alcoholic fatty liver on ultrasound with blood parameters. Cureus, 2024;16(1):e53075. Studiu observațional. DOI 10.7759/cureus.53075. Zafar et al., 2024, Cureus
10. Saadeh S, Younossi ZM, Remer EM et al. The utility of radiological imaging in nonalcoholic fatty liver disease. Gastroenterology, 2002;123(3):745-750. Studiu prospectiv de evaluare. DOI 10.1053/gast.2002.35354. Saadeh et al., 2002, Gastroenterology
11. Hernaez R, Lazo M, Bonekamp S et al. Diagnostic accuracy and reliability of ultrasonography for the detection of fatty liver: a meta-analysis. Hepatology, 2011;54(3):1082-1090. Revizuire sistematică și meta-analiză. DOI 10.1002/hep.24452. Hernaez et al., 2011, Hepatology
12. Singh S, Allen AM, Wang Z et al. Fibrosis progression in nonalcoholic fatty liver vs nonalcoholic steatohepatitis: a systematic review and meta-analysis of paired-biopsy studies. Clinical Gastroenterology and Hepatology, 2015;13(4):643-654. Revizuire sistematică și meta-analiză. DOI 10.1016/j.cgh.2014.04.014. Singh et al., 2015, Clinical Gastroenterology and Hepatology
13. Vilar-Gomez E, Martinez-Perez Y, Calzadilla-Bertot L et al. Weight loss through lifestyle modification significantly reduces features of nonalcoholic steatohepatitis. Gastroenterology, 2015;149(2):367-378. Studiu prospectiv cu biopsii pereche. DOI 10.1053/j.gastro.2015.04.005. Vilar-Gomez et al., 2015, Gastroenterology
14. Sterling RK, Lissen E, Clumeck N et al. Development of a simple noninvasive index to predict significant fibrosis in patients with HIV/HCV coinfection. Hepatology, 2006;43(6):1317-1325. Studiu de dezvoltare și validare a unui scor. DOI 10.1002/hep.21178. Sterling et al., 2006, Hepatology
15. Angulo P, Hui JM, Marchesini G et al. The NAFLD fibrosis score: a noninvasive system that identifies liver fibrosis in patients with NAFLD. Hepatology, 2007;45(4):846-854. Studiu de validare. DOI 10.1002/hep.21496. Angulo et al., 2007, Hepatology
16. Komolafe O, Buzzetti E, Linden A et al. Nutritional supplementation for nonalcohol-related fatty liver disease: a network meta-analysis. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2021;7(7):CD013157. Meta-analiză în rețea, Cochrane. DOI 10.1002/14651858.CD013157.pub2. Komolafe et al., 2021, Cochrane Database of Systematic Reviews
17. Minea M. Denumire nouă pentru NAFLD. Viața Medicală, 11 august 2023. Articol de presă medicală profesională, citat exclusiv pentru formularea în limba română. Minea, 2023, Viața Medicală

Acest articol are caracter informativ și comercial și nu înlocuiește consultul medical. Pentru orice problemă de sănătate adresați-vă medicului dumneavoastră. Suplimentele alimentare nu sunt medicamente și nu tratează, nu previn și nu vindecă boli. Nu înlocuiesc o alimentație variată și echilibrată și un stil de viață sănătos. Dacă urmezi un tratament, ești însărcinată sau alăptezi, discută cu medicul tău înainte de a lua orice supliment.